Biblio Polis - Vol. 28 (2008) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Tatiana FIODORUC, manager, Departamentul Relaţii cu publicul
Chişinăul citeşte o carte – 2008

Pentru a cincea oara consecutiv Programul „Chisinaul citeste o carte”, lansat de BM „P.B. Hasdeu”, a unit oamenii prin lectura, i-a facut partasi si – concomitent – protagonisti ai unei actiuni deosebite: aducerea in prim-plan a doua-trei creatii literare tiparite de curind si re-trairea, re-scrierea colectiva a acestora, contribuind pe aceasta cale la notorietatea lor. O dovada este si faptul ca in cadrul Programului „Chisinaul citeste o carte” operele propuse spre lectura si-au multiplicat admiratorii, cu peste 2 000 de lectori, cifra deloc neglijabila intr-un secol al calculatorului si internetului ce umbreste vadit cuvintul tiparit.

Primul pe lista lecturii in comun a chisinauienilor de toate virstele, incepind de la cea adolescentina si pina la venerabilele „plete dalbe”, este romanul Hronicul Gainarilor de maestrul Aureliu Busuioc, omagiat in 2008 si cu ocazia frumosului jubileu de 80 de ani.

Aparut in prestigioasa colectie „Scriitori contemporani” sub auspiciile Editurii „Prut International”, romanul a luat Premiul Filialei din Chisinau a Uniunii Scriitorilor din Romania. S-a optat pentru romanul in cauza din firescul considerent ca cea mai buna omagiere a unui literat octogenar cu o vigoare artistica aparte o constituie multitudinea cititorilor sai, a caror sporire pe parcursul anului curent si-o poate asuma in buna parte BM si filialele sale. In acest scop, in atentia cititorilor de la fiecare institutie de carte din reteaua municipala au fost puse toate exemplarele disponibile ale romanului, s-au organizat periodic expozitii jubiliare care au amintit publicului intregul palmares poetic si romanesc al lui A. Busuioc.

Despre orice ar scrie A. Busuioc, o face cu mult talent, cu o atitudine ironica, dar si constructiva, ce misca mintea inainte; fiecare din „zidurile” sale lingvistice alcatuiesc un dialog polifonic ce presupune sine qua non prezenta unui interlocutor-cititor avizat, un anturaj obligatoriu, fara de care ironia autorului, momentul ludic ori sentimental evocat nu ar avea plinatate. Astfel ca letopisetul satului Gainari (denumirea provenita de la o eterna „meserie” precum ar fi cea de hot) incepe „la 13 ani impliniti ai secolului XIX” (adica in 1813). Cu lux de amanunte bizare descrie autorul frapanta istorie a „dinastiei Avadanilor, Avadonovilor sau Avodanovilor” (in functie de gusturile cirmuitorilor vremii). Odata cu moartea unuia dintre descendentii capatuiti cu putere si mutarea minorului sau urmas pe la centrele ex-imperiului sovietic pentru scolarizare, firul neamului cu pricina se cam pierde in negura timpului. Or, romanul are nevoie – in cheie postmodernista! – de un happy-end, fie chiar unul vargat, in alb si negru; hronicul intrerupt este reluat pe la 1970, cu ocazia comemorarii trecutului pseudoeroic al lui „Piotr Panteleevici”, provenit din semintia de la 1813 a lui Panteleu Avadanei. Ceremonia festiva se desfasoara in traditiile cunoscute, cu prezenta oficialitatilor, a unui stra-stra-stranepot al dinastiei si o intimplare ce dezvaluie plenar si ingenuu „talentul” mostenit al acestuia: ceasul de aur al prim-secretarului de raion („daruit de Ivan Ivanovici”!) dispare fulgerator de pe masa unde a fost pus de stapin si reapare ilar (abia zarit) in buzunarul locotenentului ferchezuit, prezentat ca „fiul celui omagiat”. Anecdoticul situatiei incheie cercul cronicaresc, rotunjind parabola gainarilor.

De notat ca parodierea naratiunilor istorice nationale sau a celor universale, pe care autorul le invoca din cind in cind pe durata derularii povestii sale, are un scop incitant: rasturnarea fatetelor festive, dezvaluirea dedesubturilor pe cit de triste, pe atit de comice; tragicul, obscenul si ilarul impletindu-se intr-o simbioza de paralele, echivocuri, intimplari hazlii din care rezulta o lectura antrenanta.

Cartea a fost lecturata cu multa placere, precum au marturisit o parte din ei in cadrul conferintei de totalizare de la Sediul Central, majoritatea neprecupetindu-si eforturile pentru a se pune in posesia unui autograf al autorului indragit, oaspete de onoare la manifestare. Asaltat frumos de cititori, autorul Hronicului Gainarilor nu pridideste cu oferirea autografelor! Ce alta rasplata mai darnica pentru un literat octogenar! Mai ales ca manifestarea de omagiere i-a avut ca vorbitori pe cel mai tinar primar general de municipiu din Europa – Dorin Chirtoaca, prezent cu un emotionant mesaj, precum si un florilegiu de mai tineri confrati de condei ai lui A. Busuioc, intre care Andrei Turcanu, Emil Galaicu-Paun, Ion Hadarca, Eugen Lungu, Mircea V. Ciobanu, ale caror luari de cuvint au fost remarcate intr-un reportaj in ziarul Flux din 7 noiembrie curent, apoi in Timpul, Capitala si in alte organe media. Reporterii au consemnat, intre altele, sala arhiplina si atmosfera constructiva ce a dominat evenimentul axat pe „cea mai citita carte a anului” – Hronicul Gainarilor. Vom mentiona ca pe post de moderatori – un rol deloc simplu, mai ales in cazul unui talent literar deosebit cum e Aureliu Busuioc – s-au produs dna dr. Lidia Kulikovski si jurnalistul Vlad Pohila, ambii buni cunoscatori ai operei busuiocene si ai literaturii romane contemporane in ansamblu.

Cel de-al doilea volum selectat pentru ciclul de activitati ale Programului „Chisinaul citeste o carte – 2008” este o miniculegere de eseuri publicistice cu genericul Note din Arca lui Noe de Iurie Colesnic, un vechi si fidel prieten al BM „B.P. Hasdeu”.

Cunoscut si apreciat cercetator al mult patimitului nostru meleag, autor al unor studii pertinente despre trecutul cultural, literar si bibliografic, scriitorul se prezinta in noua-i carte in ipostaza de comentator politic, insailind un conglomerat de fapte reale din ultimele doua decenii din aceasta parte de lume pe un firmament istoric trecut prin simtirile sale de patriot al neamului. Rasturnarea mitului eliberatorului, promovat cu perseverenta de imperiul rus, apoi de cel sovietic, precum si necesitatea pocaintei prin religie constituie axa meditatiilor sale pe care si le incheie cu o definitie surprinzatoare a antifericirii:
„...Cel mai fricos om din lume este omul care se teme de sine, iar un om fricos nu poate fi fericit. Este o axioma.”

Cartea lui Iurie Colesnic a fost lecturata la filialele din toate cartierele capitalei, totalizarile s-au facut in cadrul a trei conferinte, gazduite de BP „A. Mickiewicz” – Centru si Botanica, BP „Targoviste” – Buiucani, BP „L. Rebreanu” – Riscani si Ciocana.

Conferinta din cartierul Buiucani a fost moderata de criticul de teatru Larisa Ungureanu, doctor in studiul artelor. Participantii, printre care elevii de la Liceul „Dante Alighieri”, Liceul profesional nr. 1, Scoala nr. 3 „A. Donici”, si-au impartasit opiniile vizavi de problemele abordate de scriitor. Tinerii cititori au apreciat in special capitolul „A fi sau a parea”, si-au amintit modelele demne de a fi urmat in plan civic, au meditat despre influenta in timp a marilor personalitati ale Neamului, precum si despre destinul tarii in context geopolitic. Autorului i-au fost adresate numeroase intrebari:

  • De ce nu au fost realizate toate obiectivele propuse in 1989 de Miscarea nationala si democratica?
  • De ce Rusia recruteaza forta de munca din fostele republici sovietice si mai ales din R. Moldova?
  • De ce R. Moldova nu ar putea intra in UE fara Transnistria?
  • Cum se poate sa lupti mai eficient impotriva fenomenului darii de mita si al coruptiei in general? etc., etc.

In context, scriitorul I. Colesnic si-a exprimat crezul ca fiecare generatie trebuie sa-si educe o constiinta nationala ferma, dar sa nu scape din vedere imprejurarile economice si politice. Dumnealui a sustinut parerile cititorilor privitor la consolidarea tuturor democratiilor veritabile intr-o forta unitara, capabila sa dea o riposta unui sistem vechi, perpetuat cu perspicacitate, voalat prin remanieri si lozinci moderne. „Imi doresc sa am un auditoriu care pune intrebari si nu unul amorf, de aceea intilnirea cu tinerii cititori a fost interesanta pentru mine”, a conchis I. Colesnic in finalul dialogului sau cu publicul din cartier. Actiunea a fost intregita de o expozitie de carti si documente din patrimoniul BP „Targoviste” si arhiva personala a autorului.

O conferinta similara a avut loc la filiala „L. Rebreanu”, cu prezenta activa a cititorilor din sectoarele Riscani si Ciocana. S-au manifestat din plin adolescentii de la Liceul de cadeti „Sf. Gheorghe”, in frunte cu profesoara de romana L. Gutanu, care i-a antrenat pe copii in scrierea unor eseuri proprii pe marginea subiectelor abordate de I. Colesnic.

Cea de-a treia conferinta – din sectoarele Centru si Botanica – s-a desfasurat in incinta Bibliotecii de carte poloneza „A. Mickiewicz”, intrunind utilizatori de diferite virste si ocupatii: studenti, muncitori, pedagogi, slujitori ai cultelor, care au subliniat ca volumul lui I. Colesnic este o provocare la gindirea libera, la meditatii despre rolul intelectualitatii in societate si viitorul partidelor politice din R. Moldova. Polemica si schimbul de opinii au fost intregite de expozitia „Iurie Colesnic – poet, publicist, cercetator”.

Cartea Note din Arca lui Noe a fost lecturata in toate cartierele Chisinaului si fiecare din cei aproape o mie de cititori si-au imbogatit zestrea de cunostinte cu idei inedite, a invatat arta pozitiei civice, a neuitarii, a unitatii nationale.

In paralel cu lectura pentru tineri si maturi, reteaua de biblioteci organizeaza anual si programul „Copiii Chisinaului citesc o carte”, obiectivul fiind promovarea celor mai bune creatii in domeniu. BM „B.P. Hasdeu” selecteaza, in temei, carti premiate la Salonul International de carte pentru copii. Astfel, Regina Noptii de Lidia Hlib a fost citita in anul curent de peste 4 000 de copii, pentru ei a functionat site-ul bibliotecii cu informatii despre volum si autoare. S-au facut referiri si la prezentarea grafica deosebita (pictor Lica Sainciuc). Peripetiile Fulgutei prin lumea de basm si cea reala a placut atit de mult picilor, incit nu si-au mai putut stapini potopul de emotii, dindu-le friu liber in inscenari dupa carte, in mici compuneri proprii, in care si-au spus dragostea pentru eroii indragiti.

Conferinta de totalizare de la CAIE, la care a fost prezenta autoarea, abia a putut sa-i incapa pe toti „bombardierii” celor mai diverse intrebari! „Asaltata” din toate partile, Lidia Hlib a raspuns pe rind fiecaruia: de unde vine titlul povestii sale, ce a servit ca imbold pentru a-i crea pe Spalatica si Buftica, cine sunt cele doua Cristine carora le este dedicat volumul. Au fost satisfacute si alte curiozitati ale copiilor. De altfel, istoria fetitei din carte si a prietenilor ei, confruntarea Reginei Noptii cu Vrajitoarea Neagra, adica dintre rau si bine, i-a inspirat pe mai multi pici sa-si astearna impresiile pe hirtie.

„M-a frapat mult povestea Fulgutei, care a avut curajul sa-si caute animalele dragi – pisica Spalatica si pisoiul Buftica”, a marturisit Madalina Moraru din cl. a VI-a, iar Diana Mazniuc dintr-a V-a a apreciat faptul ca „Regina Noptii a facut dreptate” (ambele de la Liceul „Dante Alighieri”). Pentru Madalina Manole din cl. a III-a de la Liceul „Liviu Rebreanu” Fulguta este un model demn de urmat; Mircea Genatov, cl. a V-a de la Scoala „Pro Succes”, a accentuat finalul fericit al cartii; Gabriela Miron, cl. a III-a de la Liceul „Elena Alistar”, a evocat episodul primei calatorii a Fulgutei cu ascensorul; Ruxandra Stebet, cl. a III-a de la Liceul „Iulia Hasdeu”, s-a minunat de faptul ca Regina Noptii a fost, cu sute de ani in urma, o paminteana; pe colega sa dintr-a VI-a, Anastasia Amoasii, a impresionat-o
imparatia de basm a Iernii, iar Anatol Gusan si Mihaela Sarabas dintr-a III-a au afirmat ca au inteles lectia oferita de carte – trebuie sa fii prieten bun cu toti si sa sari in ajutor celui ajuns la ananghie, daca vrei ca el sa procedeze la fel cu tine si cu altii.

Programul „Chisinaul citeste o carte – 2008” a contribuit la popularizarea celor trei volume: Hronicul Gainarilor de A. Busuioc, Note din Arca lui Noe de I. Colesnic, Regina Noptii de L. Hlib si a demonstrat inca o data ca gustul pentru lectura poate fi dezvoltat cu opere de valoare.

Rolul BM „B.P. Hasdeu” este enorm in aceasta directie: familiarizarea publicului cu cele mai noi si rezistente creatii ale autorilor autohtoni, iar implicarea energica a utilizatorilor in discutii in controversa pe marginea celor lecturate constituie un pas sigur pe calea aflarii adevarului, a largirii orizontului de cunoastere si simtire.

A citi in comun si a reveni asupra celor citite se conjuga bine cu verbul a fi si inseamna informare, simt artistic si cetatenesc, traire intensa, gindire descatusata. Toate impreuna fac aspiratia sa devina realitate: un om bine informat devine mai puternic, mai temerar, mai aproape de idealul national.