Biblio Polis - Vol. 28 (2008) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Genoveva SCOBIOALĂ, manager, Departamentul Marketing
În căutarea unui echilibru informaţional

De-a lungul anilor Biblioteca Municipală s-a preocupat de dezvoltarea colecţiilor adecvate prezentului, dar şi anticipative viitorului, asigurând, astfel, creşterea fondului în funcţie de solicitările utilizatorilor, de dinamica pieţei de editare, de caracterul enciclopedic al tipăriturilor şi de cel universal al unei biblioteci publice, precum şi de resursele bugetare.

Prin completarea şi organizarea sistematică şi ştiinţifică a fondului de publicaţii răspundem necesităţilor actuale de informare, de documentare, de lectură şi asigurăm o colecţie reprezentativă pentru generaţiile viitoare.

Achiziţia se realizează în limita unor fonduri care nu corespund în totalitate cerinţelor pentru o completare echilibrată, iar amalgamul de oferte, extrem de variat, pun în dificultate un proces eficient de selecţie. Însă activitatea BM este axată în primul rând pe satisfacerea preferinţelor utilizatorului, tocmai de aceea profesionalismul bibliotecarilor în conciliere cu unele analize şi cercetări fac acest deziderat realitate.

Scopul acestei cercetări este o încercare de reprezentare a grilei de completare a fondului, evaluarea calitativă a lui, furnizarea de informaţii care să ne ghideze în activităţile viitoare de optimizare a raportului între domenii.

Studiul ne oferă o privire de ansamblu asupra cantităţii şi calităţii intrărilor în BM pe parcursul anilor 2006-2007, care au constituit 86 095 de unităţi, publicaţii achiziţionate prin cumpărare, urmate de donaţii şi mai puţine prin schimb.

În această perioadă nu s-au produs salturi cantitative impresionante, în schimb se relevă o creştere calitativă a colecţiei şi lărgirea sferei de atragere a comunităţii la lectură, efort apreciat absolut de toate filialele, inclusiv de cele specializate sau ale minorităţilor naţionale. Achiziţia s-a realizat într-o asemenea manieră, încât s-au procurat publicaţii care au cuprins diverse domenii ale cunoaşterii. S-a ţinut cont de modificările survenite în structura socio-politică a municipiului, de problematica socială generală, de nivelul de percepţie diferenţiat, precum şi de opţiunile pentru studiu, de informare şi documentare cât mai diversificate.

Avându-i drept utilizatori, în proporţie de 60 la sută, pe liceeni şi studenţi, o categorie distinctă cu cerinţe şi preferinţe bine determinate, orientarea principală a achiziţiei s-a făcut în concordanţă cu procesul instructiv, ţinându-se cont în acelaşi timp şi de necesităţile de informare generală sau profesională, precum şi cele de destindere.

Urmărind repartizarea fondului între filiale se observă „supremaţia” deţinută de Sediul Central, cum e şi logic de altfel. Se pot, însă, observa diferenţe de creşteri ale colecţiei de la o filială la alta, determinate de mai mulţi factori: de numărul cititorilor activi, de profilul bibliotecii, de mediul socio-economic de amplasare a filialei sau de donaţiile instituţionale.

Analizând structura fondului pe domenii, observăm cu uşurinţă un clasament al celor mai complete şi reprezentative domenii: beletristica, urmată de cele care înglobează ştiinţele sociale, generalităţi, istorie, religie.

Fiind o bibliotecă publică, cu preponderenţă a crescut nucleul de publicaţii din domeniul beletristicii, implicit al celor prevăzute de programele de studii, universitare şi preuniversitare. Astfel operele fundamentale, „marile bulevarde ale culturii”, cum le numea C. Noica, fac ca bibliotecarii să aibă o satisfacţie deosebită la onorarea preferinţelor pentru literatura română clasică şi contemporană cu o reprezentanţă marcantă de autori, parţial a celei universale cu scriitori consacraţi deja, dar şi cunoscuţi de beneficiarii noştri, pentru critica literară română, iar mari carenţe mai sunt la literatura antică. Majoritatea filialelor pun accentul pe lipsa operelor în limba română ale lui Aristofan, Sofocle, Eschil, Euripide ş.a.

S-au identificat şi autori în mai multe exemplare, dar care nu au fost citiţi nici o dată. Dintre ei fac parte: R. Rogac, R. Verejanu, L. Codreanca, Traianus, G. Grigorescu, dar în mod deosebit colecţia Moment poetic. Chiar dacă s-au promovat în cadrul mai multor expoziţii, rezultatul nu a fost cel scontat. Doar un singur titlu în mai multe exemplare, dar cu solicitare nulă, şi-a găsit cititorul abia în acest an, în care a fost inclus în Programul de lectură Chişinăul citeşte o carte. Drept urmare, numai întâlnirile cu autorul şi posibilitatea de a participa la discuţiile cu el au făcut cartea lui Iurie Colesnic Note din Arca lui Noe una din cele mai citite (983 de cititori) în anul 2008.

S-au depistat necitite şi cărţi, mai ales pentru copii, cu un număr de trei-patru exemplare, care nu au semnătura unor autori consacraţi şi pe care filialele nu le promovează, probabil, suficient. Asemenea cărţi ca Buburuza de O. Căpăţână, Vrăjitoarea din vis de C. Bratu, Eu şi familia mea şi Fauna pământului de S. Ursache au fost obiectul unei intense promovări cu genericul Cărţi uitate pe raft, prin expoziţii cu prezentări şi recomandări individuale şi, astfel, destinatarul / cititorul a şi fost găsit la filialele „Alba Iulia”, M. Costin ş.a.

S-au scos la iveală şi unele cărţi nesolicitate, dar într-un număr foarte mic, care provin din donaţii particulare; constatăm acest fapt, convinşi fiind că practica donaţiilor oricum rămâne una importantă în activitatea bibliotecară.

În urma studiului s-a evidenţiat şi un paradox: mai multe filiale (M. Costin – nouă ex., Biblioteca de Arte – opt ex., „H. Botev” – cinci) au inclus cartea lui W. Kempowski V turme ca titlu nesolicitat, iar unica filială – „V. Alecsandri” – drept cea mai solicitată carte. Aceasta ar putea fi o sugestie pentru Departamentul Achiziţie de a efectua permanent asemenea analize şi de a redistribui unele titluri.

Bibliotecarii sunt conştienţi că în prezent cartea mai rămâne un instrument preţios pentru pregătirea profesională şi intelectuală, contribuie din plin la procesul de formare, de educare, tocmai din acest motiv pledează pentru extinderea acestui suport majoritar cu o largă paletă de opţiuni.

Mai jos ne vom referi în linii generale la alte câteva domenii sau aspecte.

Clasa 0 – Generalităţi, cu câte 40-50 de titluri anual, pare a fi destul de prezentă în numărul intrărilor, însă la o analiză în profunzime se evidenţiază cărţile clasificate cu indicele 012 – Bibliografii, lucrări editate de BM şi mai puţin sau deloc – alte publicaţii chiar ale domeniului nostru profesional, de aprofundare şi promovare a performanţelor domeniului. Subdiviziunea 004, care ar trebui să fie punctul forte al Societăţii Informaţiei şi al Cunoaşterii are şi ea o reprezentanţă minimă.

Este puţin satisfăcătoare şi situaţia privind asigurarea cu literatură didactică. Afluxul de studenţi concentraţi în municipiu obligă BM să sporească numărul de cursuri, manuale universitare, lucrări de specialitate. Dacă la obiectele: limba română, limbi străine, ştiinţe economice putem vorbi de o anumită diversitate, apoi la istorie, relaţii internaţionale, informatică, procesul de traducere situaţia este mai dificilă. Aici este necesară, credem, atragerea donaţiilor din partea cadrelor didactice sau a specialiştilor, lucrări care, practic, lipsesc din librării, fiind distribuite centralizat de către ministere, care uită că aceiaşi liceeni sau studenţi sunt şi utilizatorii bibliotecilor publice. Spre exemplificare am putea enumera cereri neonorate la asemenea cărţi: S. Pavlicenco. Literatura universală, I. Bostan. Din istoria tehnicii, Gh. Colţun. Particularităţile gramatical-stilistice ale frazeologismelor. Este foarte greu de urmărit toate publicaţiile editate, dar nu şi imposibil, însă mai dificilă este modalitatea de procurare a unui titlu individual ce nu se găseşte la distribuitorii de carte de la care, numai prin organizarea de tendere, suntem obligaţi să le achiziţionăm. În acest context Biblioteca „O. Ghibu” a iniţiat campania O carte pentru biblioteca ta prin intermediul căreia i-au parvenit numai în 2007 circa 60 de titluri din partea unor personalităţi şi instituţii publice.

Alte clase cu intrări sistematice fac şi ele obiectul unor insuficienţe: la Psihologie lipsesc cărţile care tratează psihologia vârstelor, a adolescentului, a copilului; tipurile de procese psihice, psihologia organizaţională; la Medicină se remarcă noi intrări doar pentru specialişti, studenţi, însă pentru publicul larg este dificil de găsit sfaturi practice de prevenire a bolilor, cum putem duce în condiţiile actuale un mod de viaţă sănătos, cum ne putem trata netradiţional sau prin medicina alternativă, cum pot fi ajutaţi oamenii nu numai să se vindece, dar chiar să treacă cu succes prin anumite momente importante din viaţa lor, „reţete de la bunica” ş.a. Cum ar putea filiala „Ştefan cel Mare”, cu câteva colegii de medicină în aria sa geografică, să-şi satisfacă utilizatorul doar cu 31 exemplare achiziţionate în aceşti doi ani? Titluri ar putea fi şi mai puţine.

Slabe reprezentări putem înşirui la toate compartimentele, însă literatura la geografie, sport, istoria şi critica literaturii universale, raportată le numărul de solicitări este foarte, foarte puţină. Domeniul Geografie, ştiinţa care dezvăluie tainele cuceririlor geografice şi ale civilizaţiei, s-a „îmbogăţit” tocmai cu 900 de exemplare, dar niciunul cu informaţii despre geografia Moldovei, despre parcurile naţionale, rezervaţii naturale, despre locuri şi localităţi propice dezvoltării turismului rural ş.a.; Sport – 604 ex., domeniu cu noi feluri de sport modern: fitness, pilates, spinning, culturism etc., iar Critica universală, un izvor de documentare despre curentele literare, despre operele celor mai de vază scriitori din lume – a înregistrat 525 exemplare pentru întreaga reţea (Sediul Central şi 31 de filiale). Aceste domenii îndeosebi fac marele decalaj între intrările din 2006 faţă de cele din 2007. Dacă în 2006 intrările pe domenii au fost mai echilibrate, apoi în 2007 mai multe publicaţii au fost din beletristică, ştiinţe sociale, religie, istorie. Filialelor M. Costin, „Al. Cosmescu”, „Ovidius”, „Ştefan cel Mare”, „I. Mangher” le-a revenit câte unul-două exemplare din sport şi geografie, iar lucrări de analiză la literatura universală au primit doar cei mai „norocoşi”, printre ei Sediul Central cu şase exemplare.

Conştienţi de rolul bibliotecii în educarea estetică, suntem preocupaţi şi de dezvoltarea colecţiei de arte, care de asemenea are sporuri destul de sensibile. Mesajul estetic ne ajută să cunoaştem lumea într-un chip specific, are un rol de echilibrare într-o societate cu o viaţă atât de complexă, or „opera de artă reflectă lumea obiectivă în desfăşurare, izbutind să sugereze cu mijloacele convingătoare ale artei sensul dezvoltării realităţii prezente” (Marcel Breazu). Respingerea acestui gen de informaţii („nevoia de frumos”, „sensibilizarea la frumos”) în filiale o constituie intrările în perioada de referinţă a câte 50-100 de exemplare, cu excepţia Bibliotecii de Arte, specializată în domeniu, care a însumat peste 400 de publicaţii. Majoritatea sunt cărţi de muzică, cum ar fi: V. Rotaru. Creaţii pentru pian, V. Crăciun. 15 aranjamente pentru pian, G. Ciaicovschi-Mereşanu. Învăţământul muzical în Moldova, cărţi care rămân nesolicitate la Biblioteca de Arte, darămite la cele pentru copii (A. Russo, A. Donici). Suscită un viu interes solicitările cu asemenea teme: arhitectura clădirilor pentru educaţie şi cultură, arhitectura religioasă, cea peisagistică; planificarea zonelor verzi; origami, floristică; sărbători publice (artificii); istoria artelor, istoria costumului popular, formaţii de muzică, ansambluri, compozitori şi cântăreţi autohtoni şi din România etc. Principalele dimensiuni ale cerinţelor actuale rămân neonorate în măsură de 25 la sută, iar categoriile nesatisfăcute sunt cele pentru care arta este un refugiu sufletesc, un hobby sau o delectare.

Cel mai avantajos ar fi dacă la completarea colecţiilor tematice selecţia s-ar face şi după criteriul accesibilităţii, adică să se adreseze unui public cât mai larg. Or, redefinindu-şi şi multiplicâdu-şi funcţiile, BM revendică statutul de structură infodocumentară, obligându-se să satisfacă interese complexe şi avizate, dar şi cititorul cu preferinţe mai puţin fundamentale, asigurând, astfel, bibliotecii şi funcţia de instituţie de protecţie socială.

Deşi achiziţia creşte semnificativ (dacă nu cantitativ cel puţin calitativ) de la an la an, resursele alocate nu sunt concordante cu preţul documentelor şi cu cererea informaţională. Suplimentează, însă, numărul cărţilor procurate din bani publici, cele provenite din donaţii (îndeosebi cele din România, substanţiale), dar şi cele procurate din granturi. Aici trebuie amintită completarea desăvârşită, în baza unor proiecte, a subclaselor la Biblioteca Publică de Drept cu accentul pe: accesul la justiţie, drepturile omului, dreptul comunitar, reforma justiţiei, aspecte juridice privind integrarea europeană ş.a. Astfel, din cele 1420 de intrări 1267 le-au constituit cele procurate din surse extrabugetare. Anume aceste titluri reflectă necesităţile academice ale utilizatorilor BPD, titluri ce se concentrează pe analiza sistemului de drept din RM, celelalte, editate în România sau Federaţia Rusă, sunt solicitate doar pentru studii comparative.

O configuraţie aparte a domeniilor se observă la filialele „O. Ghibu” şi „L. Rebreanu”, care în această perioadă au avut parte de donaţii considerabile, reprezentative pentru echilibrul colecţiei, dar şi ca aspect intelectual, autentic şi valoric. Această varietate tematică este în concordanţă cu opţiunile de informare ale utilizatorilor, dar şi cu aspectul ştiinţific şi de sinteză al fondului în general, elemente care creează identitatea unei biblioteci. În context amintim şi despre orizontul de preocupări pentru opera lui M. Eminescu. Centrul Academic Internaţional Eminescu a devenit un model de cinstire a Poetului-Nepereche. În perioada de referinţă zestrea spirituală a CAIE s-a îmbogăţit cu peste 50 titluri din operă şi despre Eminescu, care contribuie la educarea în mod special a tinerilor în spiritul lui Eminescu, iar acest lucru nu este posibil fără citirea creaţiei eminesciene. Câteva
titluri sunt suficiente pentru a edifica în acest sens importanţa: Manuscrisele Eminescu, Mihai Eminescu. Naţiunea română. Progres şi realitate, M. Eminescu. Poezii (în limba franceză), M. Eminescu. Scrieri (în limba chineză), E. Papu. Eminescu într-o nouă viziune, M. Cimpoi. Critice, I. L. Caragiale. Triptic pentru Eminescu etc. Subliniem şi obţinerea drepturilor de autor (copyright)
a trei titluri primite în format full-text.

Noile exigenţe ale timpului impun soluţii anticipative şi alternative.

Producţia serială este una care vine să suplinească accesul la informaţia solicitată. Extinderea numărului de publicaţii periodice (ziarele şi revistele constituie circa 620 titluri anual) pune, în primul rând, accent pe titlurile care au corespondent în viaţa economică, ştiinţifică şi culturală a municipiului Chişinău, salvând, astfel, activitatea bibliotecarilor şi diminuarea numărului de doleanţe nesatisfăcute. Celelalte criterii de care se ţine cont la abonare sunt următoarele: valoarea culturală şi densitatea informaţionala, profilul şi adresabilitatea, domeniile neacoperite cu literatură actuală, asigurarea continuităţii colecţiilor. Multitudinea şi varietatea lor ajută la elucidarea multor solicitări.

Presa reprezintă legătura cea mai directă cu actualitatea, susţine libertatea de gândire şi acţiune, fiind de mare utilitate şi pentru bibliotecari – este materia primă pentru bibliografia locală. Constatări în favoarea utilităţii ediţiilor periodice au reieşit şi în urma analizei şi interpretării sondajului Locul şi rolul presei în opţiunile utilizatorului BM. Dar tot în această cercetare s-a reliefat faptul că conceptul fundamental al utilizatorului rămâne cel de lectură a cărţii tradiţionale.

Necesităţi mari se resimt şi în zona altor resurse şi mijloace de difuzare a culturii, cum ar fi: CD-urile, discurile, casetele (audio şi video), microfilmele, extrem de solicitate, dar pe care, cu regret, le achiziţionăm într-o măsură foarte mică. Pe parcursul acestor doi ani s-au procurat doar 97 ex. – în 2006, iar în 2007 – 9. O mediatecă în care să se găsească titluri de filme, stiluri muzicale noi, ar permite organizarea de evenimente culturale alternative, pe teme de ultimă oră. Cum ne putem încadra şi noi în circuitul tehnologic modern, cum putem deveni parte componentă a Societăţii informaţionale? Aceste documente multimedia sunt indispensabile pentru a face mai expresivă oferta de produse informaţionale.

Studiul întreprins a reliefat şi aspecte legate de structura fondului sub raportul limbii. Astfel cărţile procurate în aceşti doi ani au fost proporţionate astfel: 78% – în limba română, 19% în rusă, iar în limbile străine de circulaţie internaţională au intrat foarte puţine (3%) în comparaţie cu solicitările, operele originale ale scriitorilor incluşi în curricula de studiu.

Bibliotecile minorităţilor de asemenea simt nevoia mai multor lucrări în limbile respective. Este necesară o colaborare mai intensă cu ţările a căror cultură aceste instituţii o reprezintă. La noi se editează foarte puţin sau chiar deloc, iar centrele de difuzare a cărţii nu se prea grăbesc să-şi extindă aria de acoperire sub aspect lingvistic. Excepţie a fost deschiderea bibliotecii de cultură şi literatură poloneză, astfel intrând în colecţia filialei „A. Mickiewicz” peste 600 titluri de cărţi din Polonia, cărţi utile multor categorii – enciclopedii, dicţionare, albume de artă, manuale de studiere a limbii polone, istorie, literatură artistică.

La numărul utilizatorilor, exigenţi şi cu gusturi cât mai diferite, e imposibil să fie acoperite toate cerinţele. Tocmai de aceea trebuie să învăţăm să selectăm şi să stăpânim informaţia, să acordăm prioritate lecturii la sală. Limitarea împrumutului la domiciliu deseori nemulţumeşte utilizatorul, însă numărul redus de exemplare dintr-un titlu nu ne permite asigurarea din plin a acestui serviciu.

Constatăm că în aceşti doi ani achiziţia prin structura tematică, totuşi diversă, a constituit un suport real pentru a satisface, în general, solicitările şi interesele utilizatorului. Gradul de satisfacţie a lor demonstrează profesionalismul bibliotecarilor, tradus în practică prin conservarea cu grijă a întregului fond de carte, chiar şi acelui aparent nefolositor şi lipsit de valoare, iar numărul de utilizatori activi, circa 150 de mii anual, evidenţiază locul pe care Biblioteca Municipală l-a cucerit în ansamblul vieţii culturale şi ştiinţifice a comunităţii.

Pornind de la o analiză permanentă, lucidă, responsabilă putem aplica corectări, revizuiri, completări pentru a satisface necesităţile, aspiraţiile şi curiozităţile fiecărui utilizator, promiţându-i informaţii actuale, precise, rapide şi eficiente.

În consecinţă pot fi formulate următoarele principii de dezvoltare a colecţiilor de bibliotecă într-o societate informaţională:

1. Consolidarea colecţiei prin obţinerea dreptului de Depozit Legal, care ar obliga editurile din aria geografică în care ne aflăm să ne ofere câte unul-două exemplare.

2. La completarea colecţiilor să se ţină cont de noile tendinţe ale dezvoltării societăţii.

3. Achiziţia de documente pentru dezvoltarea echilibrată a domeniilor sus-menţionate.

4. Necesitatea studierii permanente a procesului de achiziţie în corelare cu cel al lecturii, care suportă schimbări în funcţie de complexul de factori ce o influenţează:

- evoluţia multimedia a colecţiei;

- sporirea numărului de cărţi în limbi străine;

- achiziţia de CD-uri, de e-conţinuturi;

- dezvoltarea colecţiei care ar contribui efectiv la procesul nobil al formării şi educării societăţii;

- extinderea numărului de cărţi utilitare.

5. Achiziţionarea selectivă de reviste cu impact cultural pentru tineri şi de reviste de interes comunitar.

6. Încurajarea donaţiilor către bibliotecă prin mediatizare, prin afişarea listei donatorilor, prin scrisori de mulţumire personalizate.

7. Obţinerea permanentă a feed-backului de la utilizatori prin fişele de deziderate (inclusiv în format electronic, on-line).

8. Extinderea împrumutului interbibliotecar la nivel de reţea şi nu numai.

9. Redistribuirea periodică a unor titluri în reţeaua BM.

Aşadar, ţinând cont de sugestiile filialelor, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” va continua să îmbunătăţească relaţia utilizator-bibliotecar, care va duce, indubitabil, la eficientizarea activităţii curente şi de perspectivă, va răspunde exigenţelor de informare şi culturalizare ale utilizatorilor, contribuind la îmbunătăţirea imaginii şi a prestigiului ei uman şi social.