Biblio Polis - Vol. 29 (2009) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Genoveva SCOBIOALĂ
Diversitatea modalităţilor de promovare a lecturii la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Trăim astăzi o perioadă când cartea, obiectul principal al activităţii noastre, a fost depăşit întru câtva de alte mijloace media. Chiar dacă se zice că basarabenii sunt mai refractari la tehnologiile moderne, iată că acestea au pus pe deplin stăpânire şi pe noi, mulţi putându-se considera o „generaţie a internetului”. Astfel, internetul ne-a afectat copilăria, furându-ne jocurile în aer liber şi plimbările prin parcuri şi păduri, ne-a furat posibilitatea comunicării directe înlocuind-o cu cea de pe Messenger, ne-a limitat şansa de a ne face prieteni frecventând teatrele sau cinematografele, punându-ne la dispoziţie bloguri şi forumuri şi, în sfârşit, ne-a diminuat pasiunea pentru lecturi, oferindu-ne în schimb multă, multă informaţie, dar nu tot timpul valoroasă şi pertinentă. Totul ar fi perfect însă, dacă ar exista un echilibru între modernism şi tradiţionalism. Nu că am fi noi ataşaţi de un ansamblu de valori sau concepţii constante, dar pentru că făcând parte din sistemul informativ-instructiv-cultural simţim cel mai bine care sunt carenţele unor informaţii de pe net, iar modernizarea activităţii de bibliotecă trebuie folosită la promovarea serviciilor şi produselor, încât să-i determine pe utilizatori să se reîntoarcă la lectura pe suport tradiţional. Tocmai abandonul lecturii i-a determinat pe responsabilii de acest fenomen să declare anul 2008 An al Lecturii, iar Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în Strategia de dezvoltare până în 2017 a identificat patru arii de concentrare, prima fiind CARTE, LECTURĂ, STUDIU ŞI CULTURĂ.


BM a iniţiat activităţi de revigorare a lecturii de doi-trei ani sub toate formele de manifestare, îndeosebi susţinând o serie de programe de lectură, precum Lecturile verii, Ora poveştilor, Chişinăul citeşte o carte. Aceste programe au menirea să sporească interesul faţă de multiplele valori ale lecturii, să cultive gustul pentru lectură, încurajând apropierea autentică de carte, să redescopere rolul cărţii, să mobilizeze toată energia bibliotecarilor spre o lectură de suflet cu consecinţe majore asupra formării şi dezvoltării personalităţii.


Pentru a spori interesul şi atractivitatea utilizatorilor, în cadrul Programelor s-au folosit forme cunoscute deja de toată lumea: lecturi cu voce tare, pe roluri, întâlniri cu scriitorii, expoziţii cu prezentări de carte, cenacluri literare, ore de lectură. Totodată, am recurs şi la tehnici mai noi: plasarea pe web a celor mai solicitate titluri, lista cărţilor jubiliare (un îndemn subtil de a le promova ţinând cont de rezistenţa lor în timp), prezentări în formatul PowerPoint, mijloace informaţionale vizuale, accesorii care, prin dinamism, au „însufleţit” şi consolidat informaţia, întregindu-i efectul. Aceste Programe au transformat bibliotecile în ateliere de lucru, în spaţii ale interferenţei dintre joc, lectură, comunicare, informaţie în care se modelează gustul pentru lectură prin utilizarea altor metode de dezvoltare – teatru, muzică, film. Cei mai mici au apreciat foarte mult lecturile în afara bibliotecii – în parcuri, lângă havuzuri sau lacuri etc.


La toate activităţile s-a mizat foarte mult pe publicitate. Posterele din biblioteci, semnele de carte sau pliantele, afişele din şcoli şi grădiniţe, foile volante plasate prin cutiile poştale la blocurile din vecinătate – au contribuit la persuasiunea utilizatorului şi a nonutilizatorului de valoarea cărţilor propuse spre lecturare. Foarte importante au fost acţiunile succedate lecturilor, acţiuni organizate în concordanţă cu vârsta, gustul şi statutul social al cititorilor. Copiii au predilecţie pentru întâlniri cu autorii, pentru a desena eroii preferaţi, pentru a crea ei înşişi poveşti sau a le continua pe cele începute de bibliotecar ori voluntari, care sunt liceeni ai claselor mai mari, tot ei şi prieteni fideli ai bibliotecii, pe care îi implicăm cu succes în astfel de activităţi. Tinerii şi adulţii au preferinţe pentru dezbateri în prezenţa autorilor şi a criticilor literari. În această privinţă noi suntem mai privilegiaţi, aproape toţi scriitorii locuiesc în Chişinău şi ne este uşor să-i cooptăm. Dar foarte important este ca aceşti invitaţi să fie pe placul cititorilor, preferinţe identificate din anchetele realizate sistematic cu aceste ocazii. Concluziile ce se desprind din aceste cercetări demonstrează importanţa lecturii la diverse categorii de cititori în cadrul programelor de vară organizate în biblioteci (ne-am convins că pentru comunitatea chişinăuiană aceasta este perioada cea mai favorabilă lecturilor), dar şi oportunitatea acestora prin aplicarea unor forme noi, care să determine, în primul rând, modificarea atitudinii copiilor faţă de lectură, prin includerea autorilor şi a temelor identificate: natură, dragoste, istorie, inclusiv a oraşului Chişinău, realizări actuale ale ştiinţei. Asociate cu alte instrumente de distingere a preferinţelor, cercetările reprezentă o modalitate de a aduce biblioteca în atenţia utilizatorilor, însă ele mai întăresc şi convingerea acestora că opinia lor contează, că ea este importantă pentru bibliotecă în perspectiva îmbunătăţirii calităţii şi diversificării serviciilor care le sunt oferite.


Acest experiment a reuşit şi urmează a fi continuat, fapt care reiese clar din frecvenţa copiilor în cadrul lor, dar şi din creşterea semnificativă a numărului de împrumuturi.
Exemplificăm cu impactul pe care l-a avut efortul anului din cadrul programului Lecturile verii 2008 cu genericul Cartea nu are vacanţă: s-au lecturat 729 544 de cărţi, au fost organizate 1 507 activităţi culturale, la care au participat 27 285 persoane.
Utilizatorii implicaţi în acest program au fost ajutaţi nu doar să-şi petreacă timpul liber avantajos, ci şi să cunoască ceva nou, să-şi dezvolte intelectul şi vocabularul, să gândească şi să viseze, să descopere noi orizonturi, să acumuleze experienţă, să înţeleagă mai bine noţiuni de civilizaţie, progres, spiritualitate.
Nu mă voi opri la cele mai solicitate basme din cadrul „Orei poveştilor”, dar aş vrea să nominalizez cu satisfacţie cele trei titluri din Programul Chişinăul citeşte o carte: A. Busuioc, Hronicul Găinarilor, I. Colesnic, Note din Arca lui Noe şi L. HlibRegina nopţii. Putem menţiona acum că au fost decizii destul de inspirate, iar întâlnirile cu autorii au fost adevărate lecţii de rafinament literar, de inteligenţă, de comportament civic şi de patriotism. Ne bucurăm că acest program a fost preluat de comun acord de Biblioteca „D. Cantemir” din Ungheni.
Pentru buna desfăşurare a programului Chişinăul citeşte o carte – 2008 Biblioteca Municipală a achiziţionat 600 ex. de cărţi, care pe parcursul anului au fost împrumutate de peste 12 000 ori, au fost organizatepeste 200 de activităţi culturale, la care au participat circa 7 000 persoane.
Un alt program cu deschidere spre acţiuni ce circumscriu încrederea în valorile cărţii şi ale lecturii este unul mai recent, dar care a suscitat deja un viu interes. Este vorba de Lecturi aperitive „Carte la pachet”, implementat de Biblioteca „O. Ghibu” după modelul proiectului francez Lire en fête, cu o concepţie originală de a stimula apetitul pentru lectură, de a gusta din deliciul ei. Programul se desfăşoară într-o formă atractivă, într-o manieră liberă şi degajată, miza punându-se pe decor şi atmosferă: ambient, acorduri muzicale, cafea, audieri şi vizionări, expoziţii.
Prin însăşi sintagma Lecturi aperitive, se înţelege o etapă de anticipare, de pregătire, de trezire a gustului pentru lecturi, care mai apoi să se transforme în pasiune, în patimă. Programul mai înseamnă o colecţie de cărţi din cele mai reprezentative şi recomandabile pentru lecturi, o prezentare relevantă, uşor sesizabilă a unor mesaje din diverse titluri, subtile influenţe de alegere şi preconizare. Această formă de activitate, prin caracterul inovativ şi captivant al desfăşurării, îi ademeneşte în primul rând pe tineri. Suprasolicitaţi, adesea, de lecturile obligatorii, ei preferă forme spectaculoase, ludice, atractive, ghidate de personalităţi culturale distincte. Cele cinci şedinţe au adunat circa 400 de utilizatori. Ele „au reuşit să ne atragă într-o lume inedită, cea a cărţilor”, „plină de suspansul mistic al şirului de întrebări-răspunsuri în care nu a rămas loc pentru monotonie” – spicuim din relatările participanţilor.
O altă modalitate de promovare a lecturii sunt activităţile extramuros, devenite deja tradiţie la unele filiale – „Alba Iulia”,
V. Bielinski, „I. Mangher”, Traian.


Prin intermediul acestui gen de activitate biblioteca publică îşi deschide larg uşile, îndeosebi, pentru o categorie specială de persoane – cele dezavantajate, asigurându-le accesul la carte, lectură, cunoaştere, informare, documentare şi studiu. Acest program complex contribuie la integrarea lor în societate, la educarea şi dezvoltarea personalităţii, dar şi la îmbunătăţirea nivelului tehnicii de lectură, în special la copii, la dezvoltarea interesului şi gustului pentru carte, lectură în general. Comunicarea interactivă în baza lecturilor, a cărţilor prezentate consolidează relaţia dintre bibliotecă şi utilizator. Acest program se desfăşoară sub genericul Biblioteca vine la tine cu prieteni, prin „prieteni” înţelegându-se bibliotecari, scriitori, cititori talentaţi de la şcolile de muzică sau arte plastice. Iar interacţiunea cărţii cu jocul, cu muzica, cu dezbaterile facilitează tipuri noi de relaţii ce se nuanţează şi se diversifică, devin mai productive şi de lungă durată. Prin intermediul lecturilor li se oferă o şansă de a cunoaşte alte realităţi, alte adevăruri, adeseori inedite, încât li se poate schimba chiar viziunea asupra vieţii, iar nevoia de informare, de cunoaştere şi de autoinstruire devine tot mai evidentă. Deseori în cadrul acestor ieşiri pe teren – şcoli specializate, internate, grădiniţe de copii cu disabilităţi, case de bătrâni – le sunt oferite şi cadouri, bineînţeles, cărţi din partea bibliotecilor sau a autorilor. Cei mai generoşi în acest sens sunt scriitorii I. Filip, I. Ţurcanu, T. Ştirbu, C. Partole.
Alte acţiuni de socializare şi de modelare a fiinţei umane prin lecturi, apreciate de beneficiari, sunt concursurile literare, care s-au încetăţenit şi consolidat în activitatea BM prin mai multe forme şi metode interactive.


Ştim cu toţii cu câtă pasiune participă liceenii „La izvoarele înţelepciunii”. Ei bine, asemenea concursuri, organizate în baza unor opere literare sau a întregii creaţii a scriitorilor omagiaţi ori comemoraţi, constituie adevărate regalii literare. Concursul La steaua care-a răsărit, organizat în parteneriat cu instituţiile de învăţământ preuniversitar, este un îndemn de a studia cât mai bine opera Marelui Eminescu, atât în limba română, cât şi în franceză sau engleză. Organizat pe mai multe secţiuni (proză, poezie, creaţie), participanţii sunt obligaţi să dea dovadă de profunde cunoştinţe ale operei eminesciene, dar şi ale traducerilor, să redescopere plăcerea de a citi şi reciti din „măiastra-i carte”. Un alt concurs inedit, de pătrundere în sensul versului eminescian, a fost cel de caligrafie, care a fost dedicat aniversării a 125-a de la publicarea operei eminesciene Doina şi organizat împreună cu Societatea Bibliofililor din Moldova. Scopul profesional al Concursului s-a axat pe două direcţii complementare: stimularea interesului pentru lectură, cultivarea dragostei pentru valorile perene şi sensibilizarea la frumos prin aplicarea artelor figurative, cum ar fi caligrafia tradiţională; de a promova şi a cultiva acest gen de artă în rândurile tinerei generaţii. Chiar dacă au fost participanţi reprezentând mai multe etnii, toţi au conjugat destul de reuşit subiectul poeziei exprimat prin imaginile-simbol, prin ornamentele utilizate, manifestând înţelegerea textului literar, capacitatea de a recepta reflexiv opera, precum şi potenţialul de creativitate. Învingătorii au fost stimulaţi cu diplome, cu premii consistente, cărţi şi alte materiale promoţionale cu însemnele bibliotecii. O activitate complexă menită să promoveze biblioteca şi cartea a fost Săptămâna uşilor deschise. Prin acţiunile întreprinse, prin publicitatea intensă, prin vizitele circuit s-a favorizat creşterea numărului de utilizatori, diversitatea culturală, bibliotecile devenind pentru o săptămână centre în care s-a concentrat o impresionantă viaţă culturală. Iubitorii de carte au avut posibilitatea să vadă (dar să şi împrumute) colecţii speciale, cărţi rare, opere cu autograful scriitorilor, noutăţi editoriale, volume care se remarcă prin calitate şi realizări grafice deosebite.


Toate acţiunile desfăşurate în promovarea potenţialului informaţional al BM, implicit a cărţilor de beletristică, au fost amplificate de expoziţii organizate prin prezentarea noilor achiziţii, dar şi prin scoaterea din anonimat a cărţilor de valoare. Cărţi uitate pe raft – a fost titlul unor expoziţii din mai multe biblioteci care au contribuit la reactualizarea unor opere importante din literatura naţională şi universală. Cu riscul multora de a ne invidia, nu putem să nu menţionăm că o parte a succesului programelor de lectură a fost achiziţia de excepţie din acest an.
Din experienţă ne-am convins că o carte poate fi promovată nu neapărat prin programe şi acţiuni deosebite. O simplă lansare, care a produs o adevărată senzaţie culturală, a fost miniromanul Cine răspândeşte anecdote de Lilli Promet, tradus din estonă de colegul nostru Vl. Pohilă. Această premieră absolută în spaţiul românesc a provocat discuţii şi aprecieri ale celor prezenţi, unii dintre ei cunoscând-o personal. Alţii o cunoşteau după romanul Primavera, care i-a asigurat autoarei estone o mare popularitate. Dar care a fost impactul activităţii noastre?


1. Cartea a fost lecturată de foarte multe persoane prezente la eveniment, precum şi de cei care s-au informat din presă sau de pe pagina web a BM.
2. Romanul Primavera, împrumutat de la Biblioteca „Ovidius” pentru a-l prezenta la expoziţia care a însoţit lansarea, i-a intrigat pe mai mulţi participanţi şi de atunci, de luni bune, nu-şi mai regăseşte locul la raft.
3. Ambasadorul Lituaniei, prezent la manifestare, pe lângă profunda recunoştinţă şi apreciere de a promova culturile baltice ne-a promis noi donaţii, numărul de cărţi al autorilor din Ţările Baltice deţinut de biblioteca noastră considerându-l infim.
4. Pe marginea romanului sus-numit s-a organizat un medalion literar cu genericul Lilli Promet, o prezenţă remarcabilă în literatura estonă, la care au participat zeci de elevi de la liceele „M. Eliade” şi „Al. I. Cuza” cu 12 comunicări.
5. S-a făcut, astfel, un pas sigur spre multiculturalism – un imperativ al epocii în care trăim, marcată de globalizare, de apropierea şi cunoaşterea reciprocă a popoarelor.


Dacă e să contabilizăm câte persoane au citit cartea, am rotunji cifra de 500. E mult, e puţin, e greu de spus, dar cu siguranţă mulţi autori şi-ar dori ca fără prea mult efort, într-o perioadă foarte scurtă, operele lor să ajungă la inima şi sufletul a atâtor cititori.
În acest An al promovării lecturii atenţia ne-a fost concentrată nu numai la „ce citim şi cât”, dar şi la „cum citim”. Conştienţi că trăim într-un secol al vitezei care implică o informaţie rapidă, promptă, uşor receptabilă unui lector grăbit, am încercat prin programul Arta lecturii să nuanţăm mai multe determinative: lecturi rapide, lecturi de reviste, lecturi de sinteză, lecturi comprehensive, lecturi de compedii, elemente ce includ noţiuni de artă a lecturii. Astfel, în filiale au fost organizate expoziţii cu cele mai captivante cărţi care constituie repere importante în posedarea artei lecturii, printre acestea: N. Manolescu. Cititul şi scrisul, A. Flacon. Universul cărţii, A. Agreşeanu. Bucuria lecturii, P. Dumitriu. Despre viaţă şi cărţi, L. Arion. Arta lecturii ş.a.


Acestea sunt doar o parte din activităţile pe care le-am organizat pentru cititori cu scopul de a-i atrage şi a le modela gustul pentru lecturi şi pentru o mai mare penetrare a culturii în rândurile lor, iar afluenţa publicului participant demonstrează utilitatea indubitabilă a unor asemenea campanii.
Dar acest fenomen al lecturii impune şi bibliotecarilor cunoştinţe profunde, încercări inovatoare, flexibilitate, un caracter dezinvolt de manifestare. În acest context au avut loc două mese rotunde: Biblioteca şi Publicul: în căutarea cititorului ideal şi Suntem un neam al cărţii!? Problema cărţii şi a lecturii în Republica Moldova, la care au participat bibliotecari, cititori, editori. S-au pus în discuţie şi s-au evidenţiat probleme vizând rolul bibliotecarului în faţa provocării noului tip de cititor, despre influenţa bibliotecii, a cărţii asupra utilizatorului prin selecţie şi inducerea valorilor culturale, despre o mai bună cunoaştere a fenomenului numit lectura de plăcere.


Prin enunţurile de mai sus sperăm să vă fi convins că afirmaţia „Azi nu se mai citeşte” se află în dezacord cel puţin cu opinia bibliotecarilor, care ar înlocui-o cu realitatea „Azi se citeşte altfel”. Să nu fim pesimişti în legătură cu viitorul lecturii, el depinde de modul cum îl vom încuraja şi cum vom promova cartea, lucru pe care biblioteca este cea mai indicată să-l facă, convingându-i, prin mijloace specifice ei, cât de necesar este să citeşti – şi pentru trup, şi pentru suflet. Cartea rămâne aceeaşi sursă de lectură şi creaţie, aceeaşi „speculum humanae salvatonis”, menită să dăinuie peste ani.