Biblio Polis - Vol. 29 (2009) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Dr. conf. univ. Lidia KULIKOVSKI, director general al BM „B.P. Hasdeu”
ACTIVITATEA EXTRAMUROS – O FORMĂ INOVATIVĂ DE ACTIVITATE SAU ACTUALIZAREA UNEI FORME UITATE?

Domeniul biblioteconomic a cunoscut schimbări importante care au cauzat atât redefiniri, reorganizări, progrese, cât şi regrese, pierderi de teren, de public. Studiile efectuate în diverse ţări (la noi şi fără studii putem constata) demonstrează că s-a erodat masa cititorilor şi s-a restrâns, lent, numărul cititorilor constanţi. În ultimii ani, frecventarea bibliotecilor (nu numai publice) e în stagnare, spun specialiştii europeni; noi zicem, cu referire la Republica Moldova, că e în diminuare. Cauzele sunt multiple. Utilizatorul şi biblioteca relaţionează într-un context informatizat şi digitizat care impune transformări profunde şi nici o prognoză nu arată sfârşitul lor... Context pe care Octavian Paler l-a descris în Paradoxul vremurilor noastre:Am ajuns până la lună şi înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversăm strada... Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior… Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin... Plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine... Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm... Am construit mai multe calculatoare..., dar comunicăm din ce în ce mai puţin. …Acestea sunt vremurile noastre... în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior...” Vremuri în care citim mai puţin,adăugăm noi.


Pe acest fundal, putem mai uşor vorbi de activitatea extramuros a bibliotecilor, mai uşor putem justifica, sau argumenta, necesitatea orientării dinspre intramural spre extramural. Tocmai pe acest fundal, ne şi întrebăm: Ce putem face, în context, pentru a îmbunătăţi serviciile bibliotecii?
Bibliotecile şi serviciile de informare sunt în plină mutaţie şi trebuie să facă faţă numeroaselor evoluţii tehnologice. Aceste evoluţii cer adaptări, inovări, regândiri, reconstruiri ale activităţii. Fiecare bibliotecă are modalităţile sale de a găsi răspunsuri; comun este scopul – orientarea spre nevoile comunităţilor, spre nevoile personalizate ale indivizilor. Una din soluţii ar fi o strategie de ieşire a bibliotecii în comunitate – a merge la potenţialii utilizatori –, de activitate extramurală.


Există mai multe abordări conceptuale ale activităţii extramuros: (1) activitatea de promovare a instituţiei (în sensul de a merge în comunitate şi a vorbi despre bibliotecă); (2) extinderea serviciilor până în cel mai îndepărtat sector al comunităţii, până la cel mai îndepărtat utilizator; (3) utilizarea serviciilor bibliotecii de la distanţă, din afara zidurilor ei.
Există tot atâtea semnificaţii noţionale:
EXTRAMUROS
1. în afara zidurilor;
2. extern.
EXTRAMURAL I:
1. în afara zidurilor;
2. extern;
3. fără frecvenţă (referitor la cursuri);
4. utilizare (a serviciilor) de la distanţă sau la distanţă.
EXTRAMURAL II:
1. Adjectiv - a se petrece sau a se situa în afara pereţilor, zidurilor, instituţiei, comunităţii etc. [Dictionary of the English Language, Fourth Edition, 2003, Houghton Mifflin Company].
2. Adjectiv - a se conecta cu…, dar în afara condiţiilor acceptate ale unei instituţii (latin extra – englez - beyond – dincolo de, în afara…, la distanţă, şi muruswall – pereţi) [Collins Essential English Dictionary, 2 Edition 2006, HarperCollins Publishers].
Deşi în limba engleză se utilizează curent noţiunile extramuros, extramural, mai există un termen, outreach, încetăţenit şi utilizat de bibliotecile anglo-americane când este vorba de activitatea în comunitate, comunitară. În Dicţionarul englez-român (70.000 cuvinte) al Editurii Teora nu găsim cuvântul outreach, doar separat out şi reach.
OUT – exterior; în afară.
REACH I:
1. a ajunge până la, a se întinde până la, a sosi la;
2. a întinde, a da, a înmâna, a trece.
REACH II:
1. atingere, ajungere;
2. to make a reach - accesibilitate, posibilitate de ajungere, acces;
3. within reach – accesibil; la îndemână, aproape;
4. strădanie, silinţă.
În Oxford Advanced Learner’s Dictionary, ediţie nouă [p. 938], termenul outreach are următoarea semnificaţie: substantiv – activitate prin care o organizaţie furnizează servicii şi consultanţă, asistenţă oamenilor din comunitate, în special celor care nu au posibilitatea sau nu-s în stare să vină la instituţie pentru satisfacerea necesităţilor sau pentru a le da o mână de ajutor.
Ex.: programe educaţionale extramuros -
efort de a extinde serviciile extramuros şi pentru romi, extinderea serviciilor extramuros până în cartierul Aeroport etc.
Activitatea extramuros oferă calea de a deschide biblioteca la un număr tot mai mare de oameni. Prin definiţie, ne indică să ne extindem în afară, în comunitate, pentru a lucra împreună, în parteneriate, în reţele.
Esenţialmente, a se extinde în afară, înseamnă să contactezi, să influenţezi, să ajuţi un număr mai mare de oameni – oameni care pot fi potenţiali utilizatori ai bibliotecii. Aceasta mai înseamnă să se extindă accesibilitatea bibliotecii, să se rezolve problema de acces al unei largi proporţii de populaţie care niciodată nu a vizitat biblioteca.
Misiunea serviciilor extramuros în biblioteci constă în furnizarea materialelor recreaţionale, educaţionale, culturale persoanelor care din varii motive nu pot utiliza serviciile intramurale, clasice ale bibliotecii.


Obiectivele activităţii extramuros, pe care le impun evoluţiile actuale şi pe care BM şi le-a identificat, trasat, asumat sunt următoarele:
.. implementarea, menţinerea şi dezvoltarea unor servicii distribuite suficient de echitabil pentru a fi accesibile tuturor, în orice punct al municipiului;
.. constituirea unor colecţii itinerante capabile să satisfacă cerinţele diverselor grupuri şi instituţii comunitare;
.. dezvoltarea cooperării, parteneriatelor cu instituţii şi organizaţii comunitare prestatoare de servicii pentru asigurarea coordonării şi eficienţei activităţilor extramuros;
.. cimentarea relaţiei dintre bibliotecă şi liderii comunităţii;
.. creşterea vizibilităţii bibliotecilor în comunitate (în media, în municipiu, în şcoli şi în diverse instituţii).


Aceste obiective corespund principiilor de funcţionare a bibliotecii moderne care sunt: să facă publicul să-i deschidă uşile; să-l facă să revină, din nou şi din nou; să meargă la public acolo unde este, în mediul lui.
Activitatea extramuros nu-i nouă! A fost practicată de biblioteci secole la rând.
A cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în a doua jumătate a secolului trecut. Era un serviciu obligatoriu în structura bibliotecii, care presta servicii itinerante, mobile (toate bibliotecile raionale şi municipale aveau bibliobuse şi biblioteci ambulante). Atunci activitatea extramuros nu era altceva decât căutarea cititorului, acum – a utilizatorului.
În timpul când publicul nostru este provocat de multiple forme de comunicare, diverse tentaţii spre divertisment, avem nevoie să tindem spre idealul accesului echitabil pentru fiecare, oricând, oriunde, în orice format. Acceptând echitatea accesului, afirmăm valorile noastre de bază, recunoaştem realităţile şi ne asigurăm viitorul”, scria Carla D. Hayden,în cartea From Outreach to Equite. Inovative Models of Library Policy and Practice.


Serviciile extramuros apar într-o varietate de programe pentru diverse categorii de public: pentru cei instituţionalizaţi, bătrâni, copii, tineri, adulţi…, defavorizaţi, imigranţi, refugiaţi sau persoane care nu au timp să vină la bibliotecă. Cu alte cuvinte, activitatea extramuros este orientată şi spre capturarea noilor segmente de public, spre a atrage nonutilizatorii…
Metodele de ieşire la aceste categorii de public sunt la fel foarte variate: livrare la domiciliu (celor care nu se pot deplasa sau nu au timp), livrare la instituţie (la cererea instituţiilor sau din iniţiativa bibliotecii în scopul promovării colecţiilor şi serviciilor), livrare la distanţă (prin e-mail, prin site-ul bibliotecii etc.). Procedeele de livrare la fel diferă: prin curier sau maşină (când bibliotecile utilizează acest mijloc), prin poştă, prin intermediul tehnologiei informaţionale, prin bibliotecarul ce merge la persoană sau instituţie, prin înţelegere şi acord reciproc, când vine un reprezentant al instituţiei, în cazul Pachetelor de lectură la cerere.
Biblioteca angajată în activitatea extramuros îşi pregăteşte Pachete de lectură, pentru diverse grupuri (copii, bătrâni); Business pachete, la cererea instituţiilor; Expoziţii itinerante, Programe speciale, itinerante sau la cerere pentru o instituţie anume.
Prin activitatea extramuros biblioteca îşi îmbunătăţeşte imaginea sa publică în comunitate, obţine oportunităţi excelente de colaborare cu diverse grupuri din comunitate, îşi găseşte parteneri pentru realizarea misiunii şi scopurilor sale, găseşte modalitatea prin care sporeşte, diversifică şi îmbunătăţeşte serviciile sale oferite membrilor comunităţii. În ultimul timp, sporeşte popularitatea activităţii extramuros în rândul bibliotecilor. Nu este străină nici altor instituţii culturale: de exemplu, galeriile, muzeele organizează expoziţii itinerante, mobile cu care merg în diverse instituţii educaţionale şi organizaţii. Oricum, principiul fundamental al activităţii extramuros este unul de colaborare, cooperare, conlucrare, consultare, de resurse informaţionale, bunuri materiale şi de personal, toate conducând la parteneriate durabile.


Activitatea extramuros este un instrument managerial de menţinere şi de creare a unei imagini pozitive a bibliotecii, de centru comunitar. Mulţi specialişti consideră activitatea extramuros strategie de supravieţuire a bibliotecilor în lumea Google-ului.
Abordată integral, această formă de activitate deschide multe posibilităţi, adaugă noi deprinderi şi experienţă, schimbă metodele şi căile prin care îşi vede munca sa bibliotecarul. Este pentru biblioteci un beneficiu de lungă durată de a extinde audienţa şi de a dezvolta o bază solidă care să rămână sustenabilă şi în viitor.


Biblioteca astăzi, ca niciodată, are nevoie să construiască cât mai multe poduri şi legături durabile între sectoarele cultural, educaţional, social, voluntar, de sănătate din comunitate. Aceasta şi-a propus BM prin Strategia BM 2008 – 2017, identificând prioritar direcţia Biblioteca – serviciu public comunitar şi scopurile: (1) Extinderea accesului chişinăuianului la viaţa civică şi culturală urbană; (2) Furnizarea de servicii capabile să satisfacă necesităţile tuturor categoriilor de cetăţeni şi identificarea ariilor mai puţin acoperite cu servicii de bibliotecă; (3) Sporirea contribuţiei Bibliotecii Municipale la dezvoltarea comunitară. În primul an de implementare a Strategiei, BM a realizat 1 155 activităţi extramuros, care au acoperit 27 395 chişinăuieni; a sporit, faţă de anul 2007, utilizarea de la distanţă, înregistrând 538 191 vizite. Putem considera rezultatul mai mult decât pozitiv, dacă prin efortul întreprins 27 395 de chişinăuieni (de la distanţă – şi mai mulţi) au aflat de bibliotecă şi de serviciile ei, au beneficiat de colecţiile şi de programele acesteia, mulţi dintre ei devenind utilizatorii bibliotecii.
Impactul activităţii extramuros nu se rezumă doar la aceste statistici. Activitatea extramuros ne-a permis să explorăm mai profund diversitatea socială şi culturală a comunităţii, să înţelegem mai bine şi să promovăm diferenţele noastre, să contribuim la regenerarea climatului de incluzivitate, încurajând o perspectivă de amploare, de participare mai extinsă. Activitatea extramuros a cultivat, educat capacitatea noastră de a ne uita şi în exteriorul aşezământului bibliotecii noastre. Cel mai important aspect reţinut din experienţa activităţii extramuros este că bibliotecarii au conştientizat necesitatea ieşirii lor de după masa de lucru, fapt ce ne-a permis să cunoaştem cum să îmbunătăţim performanţa prin acest proces.
Jim Collins, în cartea Leading Beyond the Walls plasează clar nişte principii cu referire la schimbarea concepţiei de conducere a organizaţiilor, principii foarte necesare şi bibliotecilor.
În primul rând – ca oricare altă instituţie din comunitate, biblioteca trebuie să-şi definească interiorul şi exteriorul făcând referire la valorile şi ţelurile esenţiale ale acesteia, nu la limitele tradiţionale;
În al doilea rând – managementul instituţional are datoria de a construi mecanisme de conexiune cu comunitatea;
În al treilea rând - managerii trebuie să accepte realitatea că zidurile tradiţionale se dizolvă în prezent şi că această tendinţă se va accelera.
Biblioteca, fiind prin excelenţă o instituţie publică, este obligată, prin misiune, să-şi asume responsabilitate socială sporită în Era Cunoaşterii. Rolul ei social este recunoscut de salariaţii bibliotecilor, numai că unii se fac a nu-l înţelege prea bine şi nu-l acceptă integral, ca valoare, rol sau scop. Trebuie revăzută această atitudine. Fiecare decizie luată, fiecare acţiune realizată trebuie văzută din perspectiva acestei responsabilităţi pentru că programele extramuros nu au şanse de izbândă decât dacă bibliotecarii şi bibliotecile activează cu convingerea clară a importanţei lor la toate nivelurile de decizie şi de execuţie.


Referinţe:
1. McCook, Kathleen de la Pea. A Place at the Table: Participating in Community Building, foreword by Sarah Ann Long. – Chicago: American Library Association, 2000.
2. Kulikovski, Lidia. Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor. Ch.: Ed. Epigraf, 2006. – P. 142-145.
3. Osborne, Robin. From Outreach to Equite. Inovative Models of Library Policy and Practice. ALA, 2004. – 160 p. – ISBN: 0-8389-3541-9.
4. Collins, Jim. Leding Beyond the Walls. The Peter Drucker Fondation for Non Profit Management; Frances Nesselbein, Marshall Goldsmith şi Ian Somerville, Ed. Jossey-Bass Publishers, 1999.
5. Six Steps to Creating a Librarery Outreach Program. www.ala.org/ala/olos/outreachresource/docs/six_outreachsteps.pdf
6. 10 Library Outreach Programming Ideas. www.ala.org/ala/olos/outreachresource/docs/outreach_programming.pdf
7. Partners in Library Outreach. www.ala.org/ala/olos/outreachresource/docs/outreach_partners.pdf
8. Bibliografie utilă la: www.cas.usf.edu/lis/a-librarian-at-every-table