Biblio Polis - Vol. 23 (2007) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BM „B.P. HASDEU” – 130 / МУНИЦИПАЛЬНОЙ БИБЛИОТЕКE – 130 ЛЕТ / MUNICIPAL LIBRARY – 130
Mihai TAŞCĂ

În toiul primului război mondial, un mare industriaş german cică ar fi declarat următoarele: „Războiul este, indiscutabil, ceva oribil, însă, pentru unii el poate fi şi benefic, foarte profitabil”. Este o afirmaţie cam cinică şi, la prima vedere, s-ar părea că o asemenea logică nu-şi are loc într-o gândire normală: se poate oare profita de pe urma războiul?
Ei bine, iată că pentru români, războiul ruso-turc din anii 1877-1878 a adus, cel puţin două „profituri”, mai bine zis – două mari realizări: obţinerea independenţei definitive de către România şi fondarea, pe malul stâng al Prutului, în capitala Basarabiei, a Bibliotecii Municipale.
Chiar dacă Rusia ţaristă era numită „imperiul întunericului” - şi pe bună dreptate, din cauza înapoierii sale - iată că în cazul nostru, edilii Chişinăului au instalat noua bibliotecă într-un loc de cinste, în centrul oraşului, alături de Catedrală, de Primărie şi de cea mai importantă şcoală de atunci – Seminarul Teologic, pe care l-au absolvit mulţi fii de seamă ai Basarabiei. Mai mult încă, un timp conducerea oraşului a găzduit- o în incinta Primăriei. Astfel, se pare, s-a dorit evidenţierea rolului deosebit pe care îl au, tradiţional, în viaţa noastră Biserica, Primăria, Şcoala şi Biblioteca.
Multe i-a fost dat să vadă Bibliotecii Municipale în cei 130 de ani de existenţă - şi rele, şi bune. Pe de o parte – trecerea, de nenumărate ori, dintr-un sediu în altul, insuficienţă de fonduri pentru a cumpăra literatură, rusificarea completă a fondului de carte, atribuirea unor nume sinistre ale regimului sovietic de ocupaţie... Pe de altă parte, această bibliotecă a fost vizitată de numeroase personalităţi marcante, unii dintre aceştia făcând donaţii de mare valoare; în perioada interbelică avea un fond de carte şi publicaţii periodice care satisfăcea interesele tuturor liceenilor, studenţilor, intelectualilor, oamenilor politici. Aici s-au organizat atunci mai multe manifestări omagialculturale şi filantropice.
O adevărată renaştere a cunoscut BM după anii 1989-1991, inclusiv graţie independenţei R. Moldova, revenirii la grafia latină şi decretarea limbii române ca limbă de stat. În pofida unor deficienţe moştenite de la vechiul regim, actualmente Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” reprezintă, cred eu, cea mai dinamică bibliotecă din R. Moldova sub toate aspectele.
Astfel, nefiind inclusă printre cele şapte instituţii cărora orice editură este obligată să le distribuie – în baza Legii Depozitului Legal – câte un exemplar de carte, BM „Hasdeu” reuşeşte să-şi completeze constant fondul de documente, care a ajuns la impresionanta cifră de un milion exemplare. Fiind insuficient finanţată, Biblioteca Municipală nu numai că nu reduce statele de lucru, ci instituie noi posturi de bibliotecar. Din puţinele mijloace alocate reuşeşte să editeze în fiecare ani circa zece cărţi, în primul rând – nişte excelente biobibliografii ale personalităţilor marcante din R. Moldova, precum şi o revistă de specialitate - BiblioPolis, care merită a fi inclusă în lista (nu prea mare!) a celor mai bune publicaţii culturale din Basarabia. Iar multiplele conferinţe, simpozioane, Zile ale bibliotecilor, lansări de carte, expoziţii etc., pe care BM le găzduieşte săptămânal sau şi mai des sunt expresia cea mai sigură a grijii de cititori, dar şi a dragostei pe care o poartă cititorii acestei biblioteci.
Un specific remarcabil al BM îl constituie cele peste 30 de filiale ale sale. Aproape zece din ele au fonduri preponderent de carte românească, dar funcţionează nu mai puţine filiale specializate, inclusiv una de Drept, şi mai multe pentru minorităţile etnice conlocuitoare. Numi pot imagina un rus, un ucrainean, un evreu, un găgăuz sau bulgar, de la Chişinău, care să nu aprecieze la justa valoare această particularitate a BM, care este în deplină concordanţă cu aspiraţiile europene spre multiculturalitate, toleranţă şi înţelegere interetnică.
BM are un personal admirabil: bibliotecare simpatice, inteligente, amabile cu cititorii, bune cunoscătoare ale profesiei alese. Multe dintre ele sunt şi harnice cercetătoare, autoare de studii şi cărţi ce lasă o urmă nu numai în domeniul bibliotecar, ci în genere în cultura noastră. Este legendară figura dnei director general al BM „B.P. Hasdeu”, dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, care s-a impus în viaţa culturală a capitalei prin hărnicie, competenţă, profesionalism înalt, atitudine civică militantă, spirit de iniţiativă novator. Cine doreşte, are multe de învăţat şi de preluat de la această doamnă, din cărţile dumneaei şi din cursurile ţinute la Universitatea de Stat a Moldovei. De la înălţimea celor 130 de ani împliniţi, vreau să urez bibliotecarilor, tuturor colaboratorilor şi utilizatorilor acestei minunate biblioteci să trăiască mereu bucuria comuniunii şi comunicării permanente cu Măria Sa Cartea.