Biblio Polis - Vol. 23 (2007) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BM „B.P. HASDEU” – 130 / МУНИЦИПАЛЬНОЙ БИБЛИОТЕКE – 130 ЛЕТ / MUNICIPAL LIBRARY – 130
Tamara GORINCIOI

Dacă o carte îţi poate schimba viaţa, o bibliotecă, poate schimba, la sigur, o întreagă lume. Or, Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”, una dintre cele mai vechi şi mai nobile instituţii de acest gen din Basarabia - cîştigîndu-şi în timp renumele de cetate spirituală a urbei chişinăuiene, fortăreaţă a rezistenţei naţionale, templu al culturii, prestigios centru al spiritualităţii româneşti (inclusiv graţie filialelor „Transilvania”, „O. Ghibu”, „Alba Iulia”, „Târgovişte” etc.) -, este, şi o spun cu mîndrie, biblioteca de suflet şi de frumoase amintiri a mea şi a colegilor mei de facultate.
Această bibliotecă ne atrăgea nu numai prin varietatea de cărţi şi documente, prin avantajul de a lua cu împrumut cărţi acasă, dar şi prin faptul că în drum spre ea treceai obligatoriu pe lîngă Ştefan cel Mare. Un punct de reper moral, un semn al speranţelor noastre, loc de palpitante întîlniri sentimentale pentru mulţi basarabeni cu simţire românească, din Chişinău şi chiar din întregul teritoriu aflat sub ocupaţie sovietică.
Nu-i vorbă, noi, studenţii de la Litere şi de la Jurnalism, treceam adesea şi pragul „Sălii de literatură străină” de la Biblioteca Krupskaia (actuala Bibliotecă Naţională) – acolo ne delectam cu lecturi din opera clasicilor literaturii române şi a unor scriitori contemporani, precum şi cu cărţi de istorie naţională, interzise pe atunci, prin anii ’70-’80. Mergeam acolo după cărţi, cu riscul de a ni se deschide dosare personale la KGB... Dar aici, la Biblioteca Municipală, ne simţeam parcă mai în voie, “mai acasă”, ea fiind un spaţiu public comunitar, mai deschisă, mai omenoasă, de vreţi, în comparaţie cu statutul sobru de la Biblioteca Naţională.
Biblioteca Municipală oferea mai operativ cărţile, informaţiile solicitate, fără restricţii, pe orice temă. Probabil de aceea aici se simţea un spirit detaşat, liber, un aer laborios, intim şi încurajator. Dar poate şi pentru faptul că geamurile largi, luminoase ale Sălii de lectură dădeau chiar în stradă, forfota şi viaţa din cărţi consunau cu cele de afară.
Biblioteca „B.P. Hasdeu”, cu preţioasele colecţii şi publicaţii despre Chişinău, ediţii periodice, cetăţenie, democraţie, economie, drept, m-a atras mult şi pe timpul cînd activam la primul ziar democratic din R. Moldova – Sfatul Ţării, fondat odată cu declararea independenţei din 1991. Aici veneau şi mulţi colegi de breaslă, care se documentau într-un domeniu sau altul, consultau legile sau ridicau acte şi memorii despre activitatea Sfatului Ţării din colecţia de carte rară, modestă încă, pe atunci, dar în continuă creştere.
Peste ani am putut înţelege că acest miracol – Biblioteca „B.P. Hasdeu” – bogat centru de informatizare şi documentare, de cercetare şi activitate bibliografică, de impresionante programe şi evenimente culturale de promovare a lecturii – se datorează în mare parte managerului instituţiei, dna Lidia Kulikovski, care este, cu adevărat, un spirit renascentist în domeniu. Bineînţeles, este mare şi meritul echipei pe care o reprezintă, o conduce şi, într-un fel, a modelat-o potrivit provocărilor, exigenţelor epocii în care trăim. Mi-am dat seama de aceasta mai ales cînd am realizat – cu dna director general al BM, dr. conf. univ. L. Kulikovski – un interviu pentru revista BiblioPolis, publicat, concomitent, şi în revista Zori de zi a Bibliotecii Judeţene Ion Minulescu din
Slatina.
Chişinăuienii datorează mult BM Hasdeu, custodelui şi echipei pe care o conduce dna L. Kulikovski. Personal, ca şi mulţi alţi conaţionali, aş evidenţia miracolul apariţiei filialelor de carte românească în oraşul nostru profund rusificat, într-o perioadă cînd situaţia la acest capitol era de-a dreptul dezastruoasă, procentul de carte în limba noastră fiind unul nepermis de mic. Devenind o instituţie culturală de regenerare naţională, Biblioteca Municipală s-a transformat, concomitent, şi într-un centru informaţional de largă deschidere europeană, de dialog al culturilor din
toată lumea.
Surpriza cea mare, pentru mine personal, a fost ca, peste ani, să-l regăsesc la BM pe Vlad Pohilă ca redactor-şef la revista BiblioPolis. M-am bucurat mult să-l văd, şi în această calitate, acelaşi publicist laborios, original în scrisul său, extrem de bine documentat. Acelaşi coleg, bun, corect, generos, dispus mereu să dea un sfat util, o consultaţie salvatoare etc., etc. – cum era Vlad şi cînd am lucrat, aproape şapte ani, la săptămînalul Mesagerul (1995-2001), împreună cu alţi ziarişti de seamă ca Vitalia Pavlicenco, Cristian Pohrib, Rodica Mahu, Igor Nagacevschi, Ilie Lupan, Vasile Bahnaru, Dumitru-Dan Maxim, Mihai Taşcă ş. a.
În fine, pot afirma că acest lăcaş al informaţiei şi culturii – BM „B.P. Hasdeu” - este locul unde oricînd eşti binevenit ca într-un templu unde îţi dai întîlnire cu spiritul suprem, ce tăinuieşte în Măria sa Cartea.