Biblio Polis - Vol. 23 (2007) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BM „B.P. HASDEU” – 130 / МУНИЦИПАЛЬНОЙ БИБЛИОТЕКE – 130 ЛЕТ / MUNICIPAL LIBRARY – 130
Valentina BRÂNCOVEANU

Fiind o chişinăuiană get-beget, desigur, am trecut de nenumărate ori – încă în anii de şcoală, în adolescenţă, apoi în tinereţe -, pe lîngă această clădire frumoasă, cu certă valoare de monument arhitectural şi istoric. Dar ca şi alţi băştinaşi ai Chişinăului, ştiam că e o bibliotecă „pentru ruşi”, cu un fond de carte mai mult rusească, care mai purta şi un numele atît de sinistru – Jdanov, cunoscut ca „tovarăş de idei şi de luptă” al lui Stalin. Probabil şi de aceea, pot spune că am trecut pragul Bibliotecii Municipale abia după 1991, cînd se numea deja Hasdeu şi cînd aici începuseră a se produce schimbări importante, atît în ceea ce priveşte românizarea colecţiei de carte, cît şi conţinutul manifestărilor culturale. De atunci am cea mai strînsă şi cea mai frumoasă legătură cu BM „B.P. Hasdeu” şi cu mai multe filiale ale ei: „O. Ghibu”, „Ovidius”, „Transilvania”, Biblioteca de Arte...
Particip cu plăcere la diferite evenimente culturale ce au loc la BM, şi vreau să menţionez că nivelul lor este de regulă înalt, impresionînd puternic cititorii, vizitatorii, ajutîndu-le să devină oameni mai culţi, mai documentaţi, mai simţitori la operele de artă. Mă voi referi doar la expoziţiile de artă plastică - de pictură, grafică şi chiar sculptură, artizanat... Am impresia, BM şi filialele au fost primele instituţii de acest fel care au prins a le organiza la Chişinău. Astfel în sălile bibliotecilor din capitala noastră au fost expuse lucrări de plasticieni consacraţi, dar şi de tineri, inclusiv de elevi ai liceelor, colegiilor şi studenţi ai Academiei de Arte. Pentru mulţi din aceşti tineri artişti plastici anume expoziţia de la bibliotecă a fost un fel de primă carte de vizită şi, posibil, „o foaie de parcurs” în lumea artei mari. Expoziţiile de la biblioteci îşi au un specific, deoarece ele au un cadru mai intim, dar şi spectatori mai deosebiţi, adesea – întîmplători, însă pentru ei este poate un prim contact cu pictura sau grafica, o primă lecţie de estetică „pe viu”, care dezvoltă interesul şi gustul pentru frumos, le deschide calea spre expoziţii mari, în galerii şi muzee. Profit de ocazie să mulţumesc acelor biblioteci din Chişinău care au găzduit şi creaţii de ale mele, organizînd cu aceste ocazii adevărate manifestări culturale şi omagiale, cum a fost cea de la Biblioteca „O. Ghibu”.
BM îmi consolidează firul ce leagă picturile mele cu literatura, cu poezia. Am picturi inspirate din creaţia marilor noştri poeţi Eminescu, Bacovia, dar şi din scrieri ale unor poeţi mai tineri ca Alexe Rău sau Vsevolod Cernei. Şi deşi am în biblioteca personală numeroase volume de poezie, uneori mai împrumut de la „Ghibu” sau de la „Transilvania” cîte o carte, pentru a-mi aminti anumite versuri, anumite metafore din lirica noastră românească, extrem de bogată şi frumoasă.
Dar o bibliotecă înseamnă nu numai cărţi, ci şi oameni, lucrătorii ei, dintre care nu puţini cunosc şi iubesc artele plastice. De mai mulţi ani păstrez bune relaţii prieteneşti cu bibliotecarele Elena Vulpe, Parascovia Onciu, Elena Butucel, Zinaida Bădărău, care mă vizitează uneori la atelier, să vadă la ce mai lucrez, ce tablouri noi am mai făcut. Un oaspete drag în atelierul meu este dna Lidia Kulikovski, directorul general al BM. Această doamnă cu multe calităţi remarcabile, uneori, mergînd la cursuri, la Universitate, sau întorcîndu-se de acolo, după ce ţine prelegeri studenţilor, face cîte un popas în atelier, la mine, şi cu plăcere mai servim o cafea, “mai punem ţara la cale”, dar obligatoriu discutăm şi despre domeniile dragi fiecărei şi ambelor: cartea, respectiv, pictura, artele.
Mă bucur că am înveşnicit, pictural, edificiul Bibliotecii Municipale din Chişinău, Sediul ei Central de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt. Aducînd vorba despre aceasta, nu pot să nu menţionez că ideea îi aparţine dlui Al. Rău, directorul Bibliotecii Naţionale, din partea dînsului a venit „comanda” care s-a transformat apoi într-un cadou aniversar pentru BM „B.P. Hasdeu”. Trei zile de toamnă am tot căutat momentul potrivit pentru a picta tabloul cu imaginea autumnală a Sediului Central, tocmai era „o ploaie cum nu s-a mai văzut” – vorba lui Bacovia. Mergeam prin şuvoaie de apă, soţul îmi ţinea umbrela, era şi frig, mîna nu vroia să se supună întotdeauna, dar pînă la urmă, în vreo două ore de muncă încordată (şi inspirată de „ploaia bacoviană”!), am realizat ceea ce pot vedea azi prietenii fideli şi oaspeţii Bibliotecii „Hasdeu”. Nu ştiu ce va fi cu această minunată clădire peste ani, peste decenii, însă aspectul ei de acum – dintr-o perioadă de înflorire a Bibliotecii Municipale -, se va păstra, sper, bine, fidel, uşor stilizat, şi pe această pînză a mea şi va putea fi văzut şi de urmaşi, de generaţiile viitoare.