Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 63 (2016) Nr. 4  
ARHIVA  
IMPRESII DE LECTURĂ / IMPRESSIONS / O ПРОЧИТАННОМ
Vlad POHILĂ
O nouă carte cu scrieri de Andrei Vartic

Noua carte – Purificarea istoriei din oglinda scenei – include doar trei segmente din vasta moștenire publicistico-culturologică și filosofică a lui Andrei Vartic, după cum urmează: a) Paravanul dintre actor și rol [Scrisori către un student în arta teatrului]; b) Purificarea istoriei din oglinda scenei [O mizanscenă de la 2002 în opera lui Ion Luca Caragiale]; c) Timpul lui Eminescu.
Primele două compartimente sunt legate prin similitudinea abordă­rilor tematice – problemele teatrului, în plan diacronic și sincronic, chiar dacă plasarea accentelor diferă: splendorile și dificultățile artei teatrale, văzute prin prisma regiei, a artei interpretative, a rigorilor unui reperto­riu onorabil etc., în primul caz; actualitatea netrecătoare a creației celui mai mare dramaturg român – în al doilea caz. Aceste scrieri îi vizează, preponderent, pe oamenii de teatru și pe tinerii studioși în domeniu, deși, nu mai puțin, și pe toți cei pasionați de arta teatrală.
Al treilea compartiment al cărții este un pios omagiu adus lui Eminescu – poetul, cetățeanul, filosoful, omul de cultură [și omul de teatru, dacă vreți]. Ni se pune la dispoziție un serial de eseuri ce demonstrează o dată în plus valoarea complexă și netrecătoare a operei eminesciene, autorul insistând asupra necesității de a păstra Luceafărul mereu în preajmă, pentru a fi me­reu mai bogați, nu tot mai săraci – din punct de vedere spiritual.
Andrei Vartic a avut darul, vocația și intuiția estetico-filosofică de a dez­vălui subiecte de maximă stringență, de importanță majoră pentru destinul culturii naționale. Mai e de menționat că, de cele mai multe ori, a abordat subiecte cu titlu de pionierat, la noi, făcând-o mereu într-o manieră inedită.
Impresionante prin vervă, incitante prin suportul documentar, emo­ționante prin ardoare, scrierile lui A. Vartic își au un cititor sigur, fidel, încă din timpul când au fost publicate în premieră, în presa periodică; unele – chiar de pe când se multiplicau și se difuzau „samizdat”. Nu încape vreo îndoială că noul volum își va găsi sau regăsi destinatarul, mai ales în rândul oamenilor de artă și al celor predispuși la dialog cu frumosul.
Vlad POHILĂ