În cadrul Clubului istoricilor din Republica Moldova, pe 8 noiembrie 2016, la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu”, redutabilul publicist Tudor Țopa și-a lansat noul volum de scrieri publicistice Generația mea de sacrificiu (meditații în scris despre oameni care întruchipează file zbuciumate ale istoriei) (Editura „Draghiștea”, Chișinău, 2016). Drept motto autorul a ales versurile lui Ioan Caliniuc: „Sîntem generația de sacrificiu, / suportăm mișelia unui dezmăț, / Care, ne spun, se numește tranziție: / «’Nainte, ’nainte călare pe băț!»”
Moderatorul evenimentului, prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, a menționat că plaiul nostru dintre Prut și Nistru este bogat în oameni iluștri, notorii, printre care se numără și publicistul Tudor Țopa. Culegerea de articole publicistice Generația mea de sacrificiu însumează 35 de biografii ale unor personalități cu care autorul a avut ocazia să activeze pe parcursul anilor sau să-i cunoască în diverse împrejurări. Schițele biografice au fost concepute în formă de eseu, fiind însoțite de fotografii ai maeștrilor fotografi din republica noastră, precum și din colecții particulare. Printre cei care au avut norocul să fie „portretizați” de Tudor Țopa se numără: Dumitru Matcovschi (Scut la Nistru), Grigore Vieru („Albinuța” dădu aripi), Gheorghe Ghidirim (Cine nu are strămoși de sînge, degeaba îi caută în documente), Nicolae Esinencu (Viteazul cu „Tunul de lemn”), Mihail Gh. Cibotaru (Ministrul modestiei), Nicolae Dabija (Gornistul Reunirii), Ion Buga (Clopotar în sufletul Neamului), Eugeniu Grebenicov (Nașul stelelor), Ioan Caliniuc („Cosmonautul” chișinăuian), surorile Osoianu (Privighetorile de la Horești), Vasile Iovu, Gheorghe Zamfir (Naiurile lor ridică lumea), Vasile Șoimaru (Șoimul zborului înalt), Eugeniu Coșeriu (La baștina savantului) ș.a. Autorul a conversat cu toți eroii cărții sale, care au acceptat textele să fie tipărite. O caracteristică a scrierilor lui T. Țopa o constituie reflectarea purului adevăr, ele conțin doar tratări argumentate, cititorii vor găsi multe pasaje interesante și date pe care nu le cunoșteau anterior.
Tudor Țopa s-a născut pe 13 octombrie 1932 în familia țăranilor Gheorghe și Susana Țopa din satul Chițcanii Vechi, județul Orhei (în prezent, r-nul Telenești). După absolvirea școlii medii din Telenești, face studii la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova (1952-1957). A activat în diverse funcții la Tinerimea Moldovei, Moldova socialistă, Tribuna. În 1969 este înscris la Școala Superioară de partid din Moscova, secția jurnalistică, pe care o absolvește în 1971, cu diplomă de excelență. În 1973 pentru cărțile Dreptul la nemurire, Prospectul Patriei și Cetăți de foc a fost distins cu Premiul republican Boris Glavan al comsomolului. Cartea Nepokorionnaia tverdînea, în 1975, i-a adus Premiul Uniunii Jurnaliștilor din URSS Cea mai bună carte a anului și distincția Penița de Aur. În 1989 este ales președinte al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, iar în 1990 devine deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe 27 august 1991 semnînd Declarația de Independență a Republicii Moldova. Din 1999 pînă în prezent, împreună cu un grup de savanți, scriitori și publiciști, editează serialul enciclopedic Localitățile Republicii Moldova în 15 volume, în care a publicat peste 500 de eseuri despre orașele, satele și cătunele noastre cu istoria și dezvoltarea lor în timp. În 2003 Arhiva Națională a Republicii Moldova a Instituit Fondul personal al publicistului Tudor Țopa, care întrunește 305 dosare cu nenumărate documente și fotografii. Volumul Gloria Victoriei (2005) intră în topul celor mai citite cărți ale anului. La cei 75 de ani a pus în circuitul cultural volumul Voievozii inspirației, iar peste cinci ani – Cutezanță înaripată, lucrare premiată la Salonul Internațional de Carte (2012). În presa periodică T. Țopa a publicat peste 1200 de reportaje, eseuri, foiletoane, impresii de călătorie, povestiri documentare. Cărțile sale și-au găsit reflectare în peste 170 de recenzii și notițe bibliografice. Decorații: ordinul Insigna de Onoare (1976), medalia Meritul Civic (1992), Ordinul de Onoare (2011), Ordinul Republicii (2013). În 1996 i se conferă titlul onorific Om Emerit. Pe 26 august 2011 Consiliul local al Primăriei Chițcanii Vechi i-a decernat titlul onorific Cetățean de Onoare al comunei Chițcanii Vechi.
Publicistul Liviu Belâi a mărturisit că, în timpul studiilor la Universitatea de Stat din Moldova, studenții nu găseau sau foarte greu găseau informații cu privire la istoria localităților noastre. Acest gol în ultimele decenii a fost completat de T. Țopa, care a editat un șir de monografii (unele în colaborare cu alți autori) ale satelor sau orașelor basarabene: Cinișeuți, Chițcani, Molovata, Ciobalaccia, Coșernița, Chișcăreni, Călărași, Saharna, Ermoclia, Horești, Horodiștea, Bardar, Zberoaia, Ulmu, Buțeni, Țipala, Răciula, Carahasani, Văscăuți ș.a. Gestul lui T. Țopa de patriot al neamului este motivat pe deplin, putem să socotim că el pe lîngă calitățile de publicist posedă și calități indubitabile de cercetător istoric. Are un merit enorm că a găsit în diverse arhive documente inedite, fotografii ce ilustrează viața din trecut a conaționalilor noștri. În lucrarea de sinteză Localitățile din Republica Moldova, 75% din textele incluse sînt elaborate de acest harnic mînuitor al condeiului. Putem spune că din cărțile lui se adună file pentru o viitoare istorie a Basarabiei. „Dacă analizăm viața și activitatea lui T. Țopa, observăm că dumnealui este un rob al scrisului, este un mentor, este un istoric cu dedicație, alături de specialiștii cu document de absolvire a facultății de istorie”, a concluzionat L. Belâi.
Prof. univ. dr. Ion Buga a avut prilejul de a-l felicita pe T. Țopa cu ocazia aniversării a 84-a, sărbătorită de curînd, apoi și-a amintit de timpul cînd dumnealui activa la ziarul Moldova socialistă în funcția de redactor-șef, îndeosebi a evidențiat cazul ieșit din comun din 17 mai 1989, cînd protagonistul nostru și-a asumat îndrăzneala de a publica proiectul alternativ de Lege cu privire la statutul limbii de stat, cu trecere la grafia latină, prezentat de Institutul de Limbă și Literatură al AȘM, care era în contradicție cu hotărîrea adoptată în ajun de Plenara CC al PCM, fapt pentru care a fost scos din post. Jurnaliștii redacției, susținuți de la alte publicații periodice, au declanșat o grevă de proporție, încît a doua zi Biroul CC al PCM a fost nevoit să-și anuleze hotărîrea din ajun și să-l restabilească pe redactorul-șef în funcție. „T. Țopa a spus întotdeauna adevărul despre limba română. Volumul Generația mea de sacrificiu este un clopot al conștiinței naționale, una dintre publicațiile neordinare ale Basarabiei de la începutul sec. XXI. T. Țopa este omul logodit cu drumul și călătoriile: a vizitat aproape toate satele din Republica Moldova (deseori la pas, în calitate de jurnalist, scriitor, istoric…), a călătorit în peste 30 de țări, a pășit pe toate continentele, a fost de două ori la Polul Nord, la ecuator, pe insula Madagascar, în Coreea de Nord etc. Drept dovadă a tipărit un șir de cărți, eseuri, interviuri ce constituie tezaurul, patrimoniul națiunii noastre. Dacă nu făcea aceasta, noi am fi fost lipsiți de multă informație veridică despre evenimente sau eroi ai vremurilor celea”, a avut să concretizeze I. Buga.
Și dr. hab. Ion Ciocanu, critic și istoric literar, l-a felicitat pe T. Țopa cu ocazia apariției acestui excelent volum de eseuri, care se citesc cu plăcere, adăugînd că îl invidiază pentru gîndurile splendide, frazele săltărețe, mersul repede și numeroasele planuri pe care vrea să le înfăptuiască acest neobosit cărturar în viitorul apropiat.
Profesorul universitar Gheorghe Căpățină, matematician, filosof, a catalogat creația lui T. Țopa drept un miracol. Autorul a izbutit (uneori de unul singur) să valorifice comori neprețuite ale meleagului nostru. Cu certitudine, numele lui și cele ale eroilor din cărțile sale vor rămîne scrise pentru vecie în analele istorice.
Dr. Maria Cosniceanu, lingvistă, și-a început cuvîntul la fel cu felicitări și exprimarea unei admirații pentru tot ce face colegul ei de facultate T. Țopa. „El este argintul-viu al publicisticii, are nenumărate calități intelectuale, pe deasupra este alpinist, dansator, călător înveterat și alte multe hobbyuri a îmbrățișat. L-a întrecut pe Milescu Spătarul la numărul de kilometri parcurși pe Terra, este un Milescu Spătarul al zilelor noastre. Deci, este o personalitate marcantă, prin aceasta se și deosebește de toți ceilalți”, a spus M. Cosniceanu, dorindu-i autorului ani mulți cu sănătate și să nu-l părăsească nicicînd energia creativă și setea de a se întîlni cu oamenii.
Jurnalista Maria Vieru-Ișaev a reiterat faptul că toate scrierile publicistice ale lui T. Țopa reflectă istoria noastră, prin ele noi cunoaștem mai bine ținutul în care trăim. T. Țopa este o autoritate pentru toți oamenii de bună-credință.
Publicistul Tudor Țopa, măgulit de atîtea cuvinte calde la adresa lui, a mulțumit asistența pentru luările de cuvînt, încredințîndu-i pe toți cei prezenți în sală că va continua munca sa de investigație și de descoperire a noi vestigii istorice, a noi oameni care trebuie să fie cunoscuți de lume pentru faptele lor nobile săvîrșite întru mișcarea noastră spre un viitor mai luminos. T. Țopa s-a destăinuit că în prezent lucrează la următoarea carte – despre satul Fîrlădeni.
Actorul Sandu-Aristin Cupcea a recitat o poezie patriotică de Alexei Mateevici, iar poetul și inginerul Ioan Caliniuc a citit din creația proprie o dedicație pentru T. Țopa.
Istoricul Anatol Petrencu a făcut apel către societate să păstreze cu grijă patrimoniul pe care îl creează Tudor Țopa, iar factorii de guvernare să se întoarcă cu fața la cererile savanților istorici, scriitorilor, publiciștilor întru valorificarea încă a atîtor vestigii istorice care se pierd în paragină. Trebuie să încetăm de a servi în continuare interesele țărilor străine, care ne sărăcesc pe zi ce trece, luînd drept exemplu experiența altor popoare. În acest scop trebuie revigorată și activitatea Asociației Istoricilor din Republica Moldova.
Fiind întru totul de acord cu cele menționate mai sus de vorbitorii întîlnirii, propunem cititorilor noștri și un portret în versuri al protagonistului, cu atît mai mult că prin activitatea sa dumnealui demonstrează că merită din plin să fie elogiat.
Om cu drumul înfrățit
Lui Tudor Țopa
Ici îl știe fiecare –
Vine din Chițcanii Vechi
Și a pus în aplicare
Tot ce e mai de valoare
Stînd întruna de priveghi.
Țara lui să înflorească,
Să îl bucure nepoți,
Liniștea să și-o găsească
Partea asta românească,
Pîlcul ei de patrioți.
Scrie carte după carte,
Merge în localități
Și din neguri dense scoate,
Zău, salvîndu-le de moarte,
Mici vestigii (fără plăți!).
Seamănă doar bucurie,
Oamenilor de la sat,
Orășenilor (se știe) –
Adevăr ca mărturie
Că ce-a fost e motivat.
Cot la cot cu gazetarii,
Cu istoricii muncind,
Se lovește de contrarii,
Dar salută cărturarii,
Printre ei și el fiind.
A umblat mereu prin lume,
Pîn’ la poluri (ne-a uimit!),
De demult i se tot spune
Că-i „argintul-viu”, anume
Om cu drumul înfrățit.