Abstract
A new facility for the Guangzhou Library was recently completed, and it is currently among the largest in China. It is situated on Flower City Square in Guangzhou’s Zhujiang New City, which is home to the city’s most modern cultural institutions. It was designed by an international team from Japan and China. The design is based on the Chinese character “之”, and its exterior walls are inspired by a collection of books, an idea the designers call “美丽书籍”, or “Beautiful Books.” The facility is a cultural landmark and represents a new direction in architecture and design for Chinese libraries. The paper explores the facility’s relationship with the square and the surrounding institutions, the Guangzhou Opera House, the Guangdong Museum, and the Second Children’s Palace. Additionally, the paper examines both the exterior and interior designs of the facility to show how it not only represents a break from traditional library design in China, but also the ways in which design and planning have created a library that captures the spirit of the city and is prepared to engage with and meet the various needs of its users.
Keywords: Library design, Interior design, Guangzhou Library.
***
Biblioteca este o parte esențială a unei comunități și ar trebui să reflecte caracterul și cultura acesteia. Prin arhitectură și design interior, o construcție de succes a bibliotecii nu va fi doar o oglindire a comunității, dar, de asemenea, va asigura un spațiu pentru învățare, împărtășirea cunoștințelor și interacțiune. Pentru a fi adaptată necesităților utilizatorilor de la Biblioteca Guangzhou, o nouă construcție a fost recent finalizată și actualmente este una dintre cele mai mari din China. Este localizată în zona celor mai moderne edificii culturale din Guangzhou’s Zhujiang New City, incluzând Muzeul Guangdong, Teatrul de Operă Guangzhou și al doilea Palat al Copiilor. Firme de construcții din numeroase țări și-au prezentat planurile, iar, în final, o echipă internațională din Japonia și China au creat designul. În timp ce exteriorul trebuie să fie plăcut din punct de vedere estetic și un complement al structurilor înconjurătoare, interiorul trebuie să fie plăcut estetic, dar și orientativ pentru utilizatori. În acest context, lucrarea examinează rolul pe care noua bibliotecă îl joacă în urbanism și cum designul reflectă o ruptură de tradiție în China. În cele din urmă, lucrarea examinează modul în care proiectarea și designul au creat o bibliotecă pregătită să cunoască și să se angajeze în necesitățile diferite ale ultilizatorilor ei.
1. Zhujiang New City:
casa unei noi biblioteci
Noua Bibliotecă Guangzhou este situată pe Flower City Square în inima districtului comercial modern al orașului Zhujiang New City. Construcția a început în 2006 și primele șapte etaje ale turnului de nord au fost deschise pe 28 decembrie 2012, oferind acces spre o parte a colecției bibliotecii, în limba chineză. Cele trei structuri alăturate au fost ridicate anterior, la deschiderea noii Biblioteci Guangzhou. Acestea includ Muzeul Guangdong, Teatrul de Operă Guangzhou și al doilea Palat al Copiilor. Toate cele trei structuri sunt remarcate prin unicitatea lor de design și, în măsura în care există un interes pentru unicitatea designului, noua construcție nu este o excepție. Întrucât nu există o temă comună ce ar lega structurile, ele împreună formează un centru cultural modern distinct ca proiectare.
Flower City Square a devenit, cu adevărat, un centru cultural. Arhitecții orașului au concentrat majoritatea instituțiilor culturale moderne într-o singură locație și au creat un spațiu public iconic, care reprezintă angajamentul orașului de a construi viitorul, reamintind trecutul. Susan Imholz menționează că multe dintre bibliotecile Carnegie, construite pe parcursul secolului 20 în Statele Unite, au fost înălțate în locații „ce le-au situat la intersecția vieții sociale”. Întrucât, deocamdată, Zhujiang New City nu poate fi considerat centrul vieții sociale al Guangzhoului, scuarul și malul râului au devenit rapid locuri de adunări populare pentru recreere și relaxare, întrucât și biblioteca a fost plasată în centrul acestei activități.
Archicreation cuprinde Flower City Square și locațiile: Biblioteca Guangzhou, Teatrul de Operă Guangzhou, Muzeul Guangdong și al doilea Palat al Copiilor. Biblioteca, situată vizibil în colțul de jos din partea stângă, se confruntă cu principalele spații de adunare pe Flower City Square. Muzeul este situat în partea de sud a bibliotecii, sus, pe partea stângă a imaginii și Palatul Copiilor și Teatrul de Operă sunt situate în vestul și, respectiv, sud-vestul bibliotecii, de-a curmezișul scuarului. Scuarul găzduiește, adesea, în exterior expoziții de artă, în apropiere poți face shopping și poți lua cina, pe partea sudică a malului râului este un loc drăguț pentru locuitorii din Guangzhou, unde se pot bucura de câteva spații deschise. Vizitatorii scuarului pot fi văzuți adesea fotografiind clădirile și grădinile de flori, evenimentele de la muzeu, în aceeași măsură, Teatrul de Operă și Palatul Copiilor, care atrag și ele regulat locatarii și turiștii. Spațiile deschise ale scuarului și cele patru instituții servesc ca gazdă, ca o destinație localizată central, pentru a bucura vizitatorii prin unicitatea arhitecturii și oferind Guangzhoului cele mai noi centre culturale.
Așa cum a fost menționat anterior, nu există o temă comună arhitecturală ce leagă clădirile, dar, cu siguranță, în timpul proiectării inițiale, relația dintre structuri a fost un intermediar. Biblioteca a fost proiectată după asemănarea caracterului chinezesc „Z”, care poate fi văzut după Arhicreation. În sine, aceasta este o declarație culturală puternică, dar, în acest caz, nu conotația literală a caracterului este semnificativă, ci, mai curând, este vorba de formă. O discuție mai detaliată despre structurile designului exterior va fi prezentată în următorul paragraf, deocamdată, focalizarea e pe relația cu structurile adiacente. Hiroshi Miyakawa, un designer cu Nikken Sekkei Ltd., planificând biblioteca, a declarat: ,,Am luat în considerație împrejurimile structurii și conotațiile culturale ale designului. Prin urmare, bazat pe aceste două idei, conceptul a fost inspirat de o colecție de cărți. În același timp, luând în considerație că muzeul adiacent are un design profilat de pătrat și că cele două structuri vor fi apropiate una de cealaltă, noi am decis că un design potrivit va fi unul dreptunghiular și linear. Cu aceste idei în minte, caracterul profilat a designului a fost ales. În acest mod, profilul bibliotecii va fi mai accentuat și, prin urmare, de oriunde ai privi biblioteca, de la distanță sau din locuri închise, asemănarea cu caracterul tipografic este vizibilă. Proiectarea creează impresia paginilor întoarse a unei cărți.”
James K. Elmborg ne amintește că: ,,Viziunea colectivă a proiectatorilor a dat naștere structurilor și regulilor, ce au avut scopul de a le armoniza cu spiritul oamenilor și de a realiza obiectivele societății.” În acest context, când cele patru structuri și scuarul sunt privite ca un întreg, ele reprezintă direcția culturii din Guangzhou și, concomitent, viitorul ei. În plus, locația scuarului public și instituțiile culturale oferă locatarilor și turiștilor o zonă centralizată de cultură și recreere.
2. Exteriorul
Ispita structurii exterioare constă în semnificația culturală. Designul în sine reprezintă o fuziune dintre cultură și arhitectură. Adițional funcțiilor tradiționale clădirii bibliotecii, Elmborg susține că „ele, oferă, de asemenea, și funcții «mitice», simbolizând intenționat, prin arhitectură și design, valorile pe care biblioteca le-a adoptat”. Accesul la informație și stocarea ei sunt două valori adoptate de biblioteci și aceste valori pot fi provocate de designul exterior al structurii. Așa cum a fost menționat anterior, designul este bazat pe caracterul „Z” și pe o colecție de cărți. Conceptul colecției de cărți este numit „cărți frumoase”. În cărți găsim adesea cunoștințe, idei, idealuri și înțelepciune. În această privință, „colecția de cărți”, care cuprinde fațada exterioară a clădirii nu reprezintă doar o metaforă pentru valorile menționate anterior, dar, de asemenea, pentru ceea ce găsim în cărți. Se poate spune și că zidurile exterioare sunt compuse din „cărți stratificate”, reprezentând „straturile” de cultură și istorie, fapt ce determină oamenii să se plimbe și să exploreze.
Proiectând exteriorul, trebuie luate în calcul problemele existente. Spre exemplu, trebuie să fie luată în considerație poziționarea clădirii în relație cu soarele și climatul subtropical al Guangzhoului. Odată luați în considerație acești factori, designerii trebuie să asigure un exterior plăcut din punct de vedere estetic și construit pentru a rezista acestor elemente. În timp ce interiorul unei construcții a bibliotecii trebuie să fie dinamic, exteriorul trebuie să fie construit într-un asemenea mod încât să reziste testului timpului. Potrivit lui Dai Xin, de la Institutul de Design din Guangzhou, planul este de a obține un simbolism arhitectural. „Designul trebuie să fie în concordanță cu atmosfera și condițiile din Guangzhou. Un material ce reprezenta piatra a fost folosit pe pereți, pentru a reflecta stabilitatea structurii. Zidurile de est și de vest au fost proiectate într-un asemenea mod, pentru a evita grozava căldură, provenită de la soare și, în timp ce greutatea și amplasarea ferestrelor este potrivită astfel, ca cititorii să vadă în exterior, amplasarea lor ajută, de asemenea, să reducă cantitatea razelor directe ale soarelui, acest lucru, la rândul lui, va permite facilitarea conservării energiei, utilizând mai puțin aer condiționat.”
Adițional esteticului, designerii au luat în considerație și amprenta structurilor mediului. O grădină acoperită a fost inclusă în caracterul profilat al designului. Datorită izolației de vegetație pe acoperiș, actualmente, clădirea consumă mai puțină energie a aerului condiționat. Mai mult de atât, peisajele și construcția geometrică a grădinii este similară cu cea a pătratului pe care se află clădirea. În acest mod, clădirea are o relație cu mediul. Acoperișul grădinii permite și o priveliște vastă asupra orizontului din Guangzhou.
3. Interiorul
Când stai la parter, poți să vezi drept în sus, aproape la 50 de metri, plafonul de sticlă cu lambriuri, prin care intră foarte multă lumină naturală. În plus, când privești în stânga și în dreapta (nord și sud), aproape fiecare nivel al clădirii este la vedere. Pasarelele conectează nivelurile superioare ale turnurilor de nord și sud, iar clienții au nevoie să se întoarcă la parter, pentru a se muta de la un turn la altul. Treptele, scările rulante, lifturile de la etajul întâi până la al optulea, toate inaugurate de clienți, sunt și ele vizibile. Potrivit lui Peter Gisolfi, vizibilitatea este o chestiune esențială, în proiectarea bibliotecilor. El evidențiază că este mai ușor să observi împrejurimile în spații aranjate vertical. „Din oricare punct, întreabă el, cât de mult este vizibilă clădirea?” Contrar a două sau trei niveluri aranjate orizontal, în stil atrium, structura aranjată vertical permite o vizibilitate excelentă din oricare colț. Arhitecții care au proiectat Biblioteca Guangzhou au realizat această idee, prin designul conceput de ei. Dai Xin evidențiază că „nu este neobișnuit pentru vizitatori să fie surprinși de designul unei noi biblioteci. Intrând în clădire, nu poți ajuta decât venerând și gândindu-te că nu seamănă pe deplin cu o bibliotecă. Dimpotrivă, actualmente, seamănă mai mult cu un mall” .
Designul tradițional al unei biblioteci este caracterizat prin spații compacte, statice, cu accent pe colecție și pe comoditatea bibliotecarilor. În unele privințe, designul bibliotecilor tradiționale, poate fi considerat rigid și inflexibil, susține Tan Xiangjin, fost profesor de management informațional, profesor la Universitatea Sun Yat-Sen. Biblioteca modernă realizează designul la dolari, ceea ce este în tendință de mulți ani și multe biblioteci moderne pun accentul pe utilizarea luminii naturale și pe locuri adaptabile, pe spații deschise. Majoritatea proiectărilor bibliotecilor moderne sunt flexibile, susține Tan, creând spații ce pot fi ușor modificate, adaptate sau reorganizate. În acest mod, același spațiu poate avea mai multe utilizări. Aceasta favorizează utilizarea eficientă a resurselor. În timp ce utilizarea eficientă a resurselor este o considerație necesară, este important, de asemenea, de a lua în considerație potențiala experiență a utilizatorilor. În acest context, cum poate fi creat un spațiu care să fie totodată accesibil, adaptabil și primitor?
Similar majorității intrărilor de la mall-uri, parterul unei biblioteci se caracterizează printr-un larg spațiu deschis și printr-o amplasare accesibilă vizual, precum și, în parte, datorită numărului mare de foști vizitatori. Designerii au fost de acord că un spațiu expansiv a fost adecvat. Potrivit lui Miyakawa, „întrucât este o clădire mare, publică, trebuie să ținem cont de câți oameni vor încăpea aici. Nu am vrut ca interiorul să pară prea limitat, am dorit atmosfera unui loc deschis, așa că am ales un design în stil atrium”. Mai mult de atât, „din cauza mărimii clădirii, am ales un design deschis, care permite maximum de vizibilitate”. De asemenea, acest spațiu deschis, oferă multe posibilități. Deoarece este ușor accesibil, foarte vizibil și primitor, este un loc perfect pentru a găzdui și a expune cărți sau expoziții de artă. La fel, spațiul asigură un acces ușor de acasă pentru autoservire, împrumutând și întorcând cărți, pentru ca clienților să le fie avantajos. Adițional, fluxul de aer ce intră prin tavanul înalt a atriumului, creează un sistem de circulație a aerului natural. Aceasta permite reducerea utilizării energiei.
Biroul ce oferă cele mai multe informații, este localizat la parter. Este situat într-o manieră, ce permite utilizatorului să-l poată identifica lesne, fără a fi impertinent. Adițional altor zone de servicii de la parter, Zona cititorului cu experiență le oferă clienților bibliotecii o lecție prin istoria culturii de imprimare, în special, dacă e legată de China. Pe lângă asta, clienții bibliotecii vor putea profita de avantajele noii tehnologii interactive, oferite de bibliotecă. În timp ce parterul are un design deschis, lumina naturală strălucește în jos și amplasarea variatelor plante creează un mediu confortabil și primitor.
De la etajul doi până la șapte, planul general este complet similar. După ce ieși din lift, părăsești treptele sau scările rulante, dai de un larg spațiu, care sfârșește cu o zonă pentru informații. Când privești spre est și vest, sunt vizibile terminalele OPAC, colecțiile și locurile unde te poți așeza. Multe dintre rafturile unite sunt mai scurte, ceea ce permite o vizibilitate sporită și un spațiu mai larg, pentru prezentarea materialelor. Mesele și locurile unde te poți așeza stau rânduite și sunt intercalate peste tot. Mesele includ lămpi, conexiune la internet prin cablu și prize. Deoarece mesele sunt fixe, scaunele mobile capitonate au fost amplasate, de asemenea, peste tot. Așezările capitonate oferă clienților un loc plăcut pentru a citi și, de asemenea, pot fi mutate unde este necesar. În acest mod, o combinație a studiului tradițional și birourile pentru lectură, ca și locurile confortabile pentru a te așeza, sunt disponibile pentru toți cititorii.
Biblioteca este considerată, tot mai mult, un loc de interacțiune socială, susține Amanda Aspenson, Jack Poling și Jeffrey A. Scherer: „Adaptările tradiționale pentru oameni în bibliotecă au întrecut așteptările pentru biblioteca utilizată astăzi și în viitor. Așezările tradiționale din bibliotecă – scaunele salonului, mesele de studiu în zone deschise și adaptările pentru studiul individual sunt tot mai mult cerute.” Pentru a cunoaște diferitele necesități ale utilizatorilor, sunt disponibile camerele individuale pentru studiere și camerele unde se pot cunoaște grupe mici. Bazate pe mărimea și scopul camerelor, ele vor include, în mod general, mese albe, conexiune la internet (inclusiv Wi-Fi), așezări și zone pentru lucru. Adăugarea spațiilor de lucru individuale și de colaborare, precum și așezările variate reprezintă o schimbare a perspectivei de la accentul pe colecție la accentul pe experiența utilizatorului.
Nivelurile de mai jos ale bibliotecii includ o varietate de spații funcționale, precum zone de cunoștință, săli de lectură și o cafenea. Cele două săli de lectură prezintă interpretări simultane ale clădirii și pot să cuprindă până la 800 de oameni. Zonele la nivelurile de mai jos evidențiază partea luminoasă a bibliotecii, oferind spații de colaborare, la fel și locuri pentru adunări comunitare și profesionale. În contrast cu colecțiile locuințelor simple și oferind clienților un spațiu pentru utilizarea materialelor, în prezent, focalizarea e pe acomodarea variatelor necesități ale utilizatorilor și ale activităților, în timp ce beneficiază de colecții. Indiferent dacă vor să citească în liniște sau să participe la activități de grup, ei o să se simtă confortabil. Fie că vor dori să folosească materialele diferitor publicații, colecțiile audio-vizuale, că voiesc să profite de serviciile bazate pe web, ei se vor adapta. Pe scurt, designul plasează utilizatorul înaintea colecției.
Este important ca designul interior să capteze esența spiritului din Guangzhou. Sam Demas și Jeffrey A. Sherer susțin că o construcție de succes a bibliotecii formează o „conexiune cu valorile, tradițiile și cu viața intelectuală a comunității” pentru a crea, ceea ce ei numesc „spiritul locului”. Acest concept se referă la caracteristicile ce reflectă tradițiile locale, regionale, un decor periodic sau artă și artefacte. De la decorațiile interioare până la designul conținutului materialelor, Biblioteca Oamenilor și a Culturii din Guangzhou, o colecție ce conține materiale despre oamenii, istoria și cultura Guangzhoului este un exemplu perfect de „spirit al locului”. Intrarea este modelată după clădirea tradițională chinezească și decorațiile din cameră amintesc de stilul Lingnan al Chinei de Sud.
Zona cititorului cu experiență, menționată anterior, de asemenea, captează „spiritul locului”. În arta și artefactele pe care clienții le pot vedea și în câteva cazuri tratate, ele constituie o conexiune directă de la istoria și cultura Guangzhoului și a Chinei la clienți. După cum Guangzhou este un oraș internațional și biblioteca ajută clienții de mai multe naționalități. Biblioteca multiculturală, o zonă de servicii ce conține materiale selecte în limbi străine, materiale de la biblioteci internaționale surori și gazda viitoarelor activități și deprinderi, este menită să fie o fereastră spre lume, pentru locuitorii Guangzhoului, ca și un forum pentru oaspeții expatriați și internaționali, pentru a aduce cultura lor în China. Făcând o aluzie la istoria Guangzhoului pentru a ilustra conceptul „fereastra spre lume”, Biblioteca multiculturală va avea o temă a Drumului maritim al mătăsii. Pentru moment, decorațiile constau, în mare parte, din hărți, dar, în viitorul apropiat, există speranța de a adăuga decorații și, posibil, artefacte. Mai mult de atât, vor fi decorații, înfățișând fiecare dintre națiunile reprezentate în colecție.
Designul interior al spațiilor recent menționate, potențialul lor pentru utilizări combinate și accentul lor pe experiența utilizatorului, toate conduc spre Biblioteca Guangzhou, concomitent, angajând comunitatea, precum și spații în care clienții să interacționeze. În scopul de a construi o conexiune cu clienții bibliotecii și pentru a le permite să aibă o investiție personală în designul interior, ei au fost invitați să valideze caligrafia, desenele, meșteșugurile sau lucrări similare de artă ce spun o poveste despre bibliotecă. Depunerile selectate vor fi puse pe ecrane rotative, pe lângă bibliotecă. Biblioteca este un loc pentru interacțiune și colaborare. În același timp, biblioteca reprezintă reflectarea unei comunități. Este reflectarea culturii locale, păstrătoarea tradițiilor locale și a istoriei, dar și o fereastră spre lume. Prin arhitectură și design, biblioteca are potențialul de a reflecta spiritul comunității și al utilizatorilor.
Cu unicitatea lui „Z” și cu „cărțile frumoase”, care cuprind exteriorul clădirii, noua Bibliotecă Guangzhou reflectă cultura chineză. „Paharul de piele” al bibliotecii creează un mediu unic și deschis, care îndeamnă vizitatorii să intre. Designul este plăcut, estetic și ecologic. În timp ce designul permite utilizarea luminii naturale, grădinile cu acoperiș și sistemul de flux de aer, de asemenea, captează cultura Chinei și a Guangzhoului. Designul interior și clădirea stratificată este orientată spre utilizator și e construită astfel încât să cunoască necesitățile tehnice, dar și cele diverse ale clienților. Spațiile deschise ale clădirii, varietatea așezărilor, spațiile independente și de colaborare sunt acomodate atât pentru cei care vor să citească și să reflecteze singuri, cât și pentru cei care vor să comunice și să lucreze cu alții. Biblioteca, construită pentru a rezista climatului de fierbințeală și umiditate al Guangzhoului, este adaptată și necesităților variate și schimbătoare ale utilizatorilor, schimbărilor în tehnologie și în dezvoltarea orașului.
Referințe bibliografice
Aspenson, Amanda; Poling, Jack; Scherer, Jeffrey A. The 21 st Century Library Building: Adjust or Wither. Presentation at the IFLA Standing Committee on Library Buildings and Equipment & IFLA Standing Committee on Information Technology, Satellite Conference, Atlanta, GA, August 10-11, 2011.
Dahlgren, Anders C.; Eigenbrodt, Olaf; Latimer, Karen; Romero, Santi. Key Issues in Building Design: How to get started in planning a project. IFLA Library Buildings and Equipment Section. 2009. Disponibil: http://www.ifla. org/publications/key-issues-in-buiding-design
Dai Xin. Archicreation. (December, 2010).
Dai Xin. Guangzhou Design Institute. Accesat: 1.04.2013. Disponibil: http://www.gzdi.com/ cn/html/2011-08-17/49_1304.html
Demas, Sam; Scherer, Jeffrey A. Esprit de Place. American Libraries, (Aprilie, 2002): 65-68.
Elmborg, James K. Libraries at the Spaces Between Us: Recognizing and Valuing the Third Space. Reference & User Services Quarterly 50, no. 4 (2011): 338-50.
Feng , Jieyin; Shi, Zhonghua; Wu, Zhongxia. Preserving Our Collection – The New Building of the Shanghai Library. Presentation at the World Library and Information Congress: 71st IFLA General Conference and Council Libraries – a Voyage of Discovery, Oslo, Norway, June 08, 2005.
Gisolfi, Peter. Library Architecture Influences Library Efficiency. Journal of the Library Administation & Management Section 7, no. 2 (March 2011): 23-28.
Guangzhou Library. 1.07.2013. Accesat: 1.04,2013. Disponibil: http://www.gzlib.gov.cn/aboutus/meiti/meiti _news.do;jsessionid=B5934C29D91757F21191330727C18A13?id=379560
Hoover, Jeffrey M. Not Your Dream Library – The One After That: Creating the ,Library as-Place’ Suffused with Appropiate Technologies. Presentation at the IFLA Standing Committee on Library Buildings and Equipment & Ifla Standing Committee on Information Technology, Satellite Conference, Atlanta, GA, August 10-11, 2011.
Imholz, Susan. Public Libraries by Design: Embracing Change at Low Cost. Public Library Quarterly 27, no. 4 (Decembrie 2008): 335-350.
Kenney, Brian. The Library Reloaded. Library Journal (Decembrie 16, 2003): 8-10.
Schwartz, Meredith. Building for the Future. Library Journal (Septembrie 16, 2012): 12-13.
Tan Xiangjin, et al. The New Thinking of Library Building in the 21 st Century – The Building Concept of Shenzhen New Library. Journal of Information, Communication & Library Science 9, no. 3 (Martie 2003): 1-7.
Watkins, Chris. Are We Still Building? A Look at the Literature and Around the Country. IFLA Reporter 29, no. 1 (February 2011): 22-25.
Traducere de Galina TARTACOVSCHI,
șef oficiu, Filiala „Târgu-Mureș”
Copyright © 2013 de Sam Boss. Această lucrare este pusă la dispoziție în condițiile Creative Commons Attribution 3.0 Unported License (http://creativecommons.org/licenses/by/3.0).