Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
IN MEMORIAM
Ne-a părăsit un profesor generos, înțelept și iubitor de Neam

S-a stins din viață la 82 de ani, profesorul Anatol Ciobanu, reputat om de știință, cu o solidă carieră universitară, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei.
Anatol Ciobanu a fost profesor universitar, șef de catedră pe parcursul multor decenii la Facultatea de Litere a Universității de Stat, figură proeminentă a vieții noastre culturale, reprezentant de seamă al lingvisticii române actuale, cu o deosebită autoritate științifică atât în țară, cât și în străinătate.
Anatol Ciobanu s-a născut la 14 mai 1934 în satul Ruseni, județul Hotin (azi raionul Ocnița). Își face studiile primare și medii incomplete în satele Dondușeni și Târnova, apoi la Școala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălți și la Universitatea de Stat din Moldova. În 1956 obține Diploma magna cum laude a USM și, la propunerea catedrei, rămâne să-și continue studiile la aspirantură (doctorantură), avându-l ca îndrumător științific pe profesorul Nicolae Corlăteanu.
Anatol Ciobanu și-a început activitatea științifică și didactică la Universitatea de Stat din Chișinău, unde a susținut prima sa teză. Studiile de postdoctorat urmate la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova au contribuit decisiv la formarea științifică a tânărului cercetător. Anatol Ciobanu și-a însușit vederile largi în problemele lingvisticii generale, romanice și ale sintaxei. În 1973 susține teza de doctor habilitat în filologie. În scurt timp, atinge culmile unei cariere didactice și științifice: în 1976 i se conferă titlul de profesor universitar, iar în 1992 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei la specialitatea Gramatica limbii române, lingvistică generală (contrastivă) și sociolingvistică. Domeniile de interes profesional ale lui Anatol Ciobanu sunt diverse: de la probleme de cultură a vorbirii până la cele de lingvistică generală, dar cel mai profund și mai fructuos investigat domeniu rămâne totuși gramatica, în special sintaxa. Savantul cercetează propoziția și fraza cu diversele lor aspecte semantico-funcționale și structurale, verbele semicopulative, principiul logico-semantic și cel funcțional în sintaxă, abordarea contrastivă originală la nivelul propoziției (pe material românesc, francez, rus), problema normei limbii literare, principiile de bază ale punctuației românești, sintaxa transformațională la nivelul propoziției și al frazei etc.
De-a lungul anilor, savantul a fost un adevărat ostaș al neamului în lupta pentru limba română. A militat pentru ca limba neamului să-și recapete denumirea ei firească, ca să devină limbă oficială a statului, inoculând această sfântă dragoste învățăceilor săi. A luptat, publicând la Chișinău o serie de articole și studii, prin care a repus în drepturile sale firești limba română, i-a conferit haina ei corectă, atât prin grafia latină, cât și prin corectitudinea exprimării. A luptat prin emisiuni la radio și televiziune, explicând oamenilor de la orașe și de la sate în cadrul unor adunări și mitinguri adevărul științific și cel omenesc.
A militat pentru dreptatea Limbii Române, pentru reabilitarea adevărului istoric și a demnității noastre naționale în aulele universitare, de la tribuna Academiei de Științe, la diverse întruniri și reciclări ale cadrelor didactice, acestea fiind, în linii majore, discipolii săi de-a lungul deceniilor.
Pentru deosebitele sale merite științifice, membrului corespondent Anatol Ciobanu i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (2012), anterior fiind distins cu Ordinul Republicii (1996) și cu Medalia Mihai Eminescu (1999). A fost Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Lucrător Emerit al învățămîntului superior, laureat al Medaliei Dimitrie Cantemir acordată de AȘM.
Îndelunga activitate didactică și științifică a lui Anatol Ciobanu s-a desfășurat multilateral, într-un larg domeniu de preocupări. În lucrările sale sunt cuprinse aproape toate ramurile lingvisticii și filologiei, pronunțându-se asupra unora dintre cele mai de seamă probleme ale disciplinei filologice, cu o predilecție deosebită gramaticii și, în special, sintaxei. În studiile sale de gramatică se pune constant accentul pe funcție și, numai după aceasta, pe structurile gramaticale prin care se realizează. Tratatele de gramatică ale profesorului A. Ciobanu conțin, pe lângă sincronie, și preocupări diacronice, fără ca aceste două puncte de vedere să fie vreodată suprapuse.
Viziunea lingvistică a profesorului A. Ciobanu în sintaxa limbii este profund originală. Savantul a fundamentat un sistem coerent de concepte lingvistice, logico-semantice și funcționaliste, pe care le-a desăvârșit încontinuu, din dorința constantă de a munci, fără a ști ce înseamnă odihna și recreerea.
Rezultatele obținute sunt reflectate în peste 600 de lucrări științifice, studii, recenzii, articole pentru enciclopedii, rezumate etc. Dintre cele mai reprezentative fac parte lucrările: Părțile principale ale propoziției (1969); Probleme dificile de gramatică (1969); Să scriem și să vorbim corect (1970); Sintaxa verbelor semicopulative (în lb. rusă, 2 vol., 1976, 1978); Sintaxa propoziției (1976); Sintaxa frazei (1984); Sintaxa și semantica (Studiu de lingvistică generală) (1987); Sintaxa (1987, în colab. și red.); Limba maternă și cultivarea ei (1988); Sintaxa practică (Cu elemente de analiză transformațională) (1991); Limba latină: Manual pentru cl. a X-a (1995, în colab.); Lingua latina (1996, în colab.); Limba latină: Manual pentru cl. a XI-a (1999, în colab.); Punctuația limbii române (câteva ediții); Mic dicționar latin-român de expresii consacrate (2002, în colab.); Limba latină: Manual pentru cl. a XII-a (2005, în colab.); Antologie filologică (2005, alc. și coautor); este autorul antologiilor Reflecții lingvistice și Patria noastră este Limba Română.
În lucrările savantului Anatol Ciobanu regăsim rădăcinile cele mai simple, dar subtile, ale gândirii științifice care, la Chișinău, reprezintă o școală de prestigiu, o școală ce provine din cele mai bune izvoare ale lingvisticii – Lingvistica Funcțională de la Praga. Contribuția profesorului A. Ciobanu constă în faptul că a implementat în Basarabia, sub aspect metodologic, ideile structuralist-funcționaliste; idei prin care se impune necesitatea delimitării în lingvistică a aspectului diacronic și sincronic, imprimându-le astfel un caracter definit de concepție lingvistică. Profesorul Anatol Ciobanu a format o adevărată școală științifică care numără circa 40 de doctori și doctori habilitați, pe care îi sprijină în toate împrejurările și a căror activitate o îndrumează cu competență și cu discreție.
Profesorul universitar Anatol Ciobanu a contribuit la ridicarea nivelului de predare a disciplinelor filologice în învățământul mediu și superior din republică pe parcursul a aproape șase decenii în calitate de autor de manuale, de profesor și șef de catedră, desfășurând o întinsă și rodnică activitate didactică. Știind să inspire nobila pasiune a cercetării științifice, a împărtășit bogatele sale cunoștințe unor nenumărate generații de studenți care l-au iubit și admirat.
Anatol Ciobanu a ținut prelegeri la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, la Universitățile din Sankt Petersburg și din Kiev, la Institutul de Limbi Străine din Minsk, la Universitatea Provence-Marseille-1 (Franța), la Universitatea de Stat din Cernăuți ș.a., unde a fost mereu așteptat și iubit de colegii de breaslă și de studenți. A pus în discuție publică rodul cercetărilor sale în cadrul diverselor conferințe, simpozioane și congrese științifice care și-au ținut lucrările la Bălți, Chișinău, Cernăuți, Tbilisi, Kalinin, Lvov, Samarkand, Iași, Timișoara, București, Paris etc.
Anatol Ciobanu a fost un intelectual distins, cu înalte calități morale, care a crezut în valorile perene ale Neamului.
Comunitatea științifică și numeroșii săi discipoli și admiratori regretă sincer stingerea din viață a celui care a fost Anatol Ciobanu, exprimându-și încrederea că opera și crezul său vor dăinui mult timp, inclusiv prin reeditări, evocări, omagieri, pe care savantul Anatol Ciobanu le merită din plin.