Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / PROFESSIONAL BOOKS / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ /
Ludmila Corghenci
O lucrare ce ne ajută în a atinge o cultură profesională eficientă

O trecere în revistă a publicațiilor în domeniul biblioteconomiei și științelor informării din ultimii ani ne permite să conchidem că publicațiile de referință (cu accent pe dicționare, enciclopedii) nu sunt atât de numeroase (2). Iată unul dintre motivele pentru care elaborarea și editarea Dicționarului de biblioteconomie și științe ale informării (2014, egida structurii academice – Institutul de Studii Enciclopedice, Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a AȘM) constituie un eveniment de importanță științifică.
Studiul este realizat în contextul profilului de cercetare, acreditat prin hotărârea nr. AC-7/1 din 29.12.2014 a Consiliului Național de Acreditare și Atestare: Cercetări enciclopedice și de istorie a științei în contextul edificării societății bazate pe cunoaștere (3, p. 7). Prestigiul lucrării este augmentat prin numele persoanelor cu responsabilități în elaborarea studiului – alcătuitori, coordonator științific, redactor științific – specialiști reputați în domeniu, aceștia din start inspirând încredere în calitatea informației conținute.
Dicționarul este structurat în trei compartimente: Argument; Noțiuni și termeni; Liste ale referințelor bibliografice.
Este impresionant conținutul părții introductive (Argument). Sunt reflectate preocupările terminologice de specialitate ale organismelor internaționale, scopul studiului fiind orientat pentru a sprijini căutarea și utilizarea „termenilor propuși de către IFLA, de către organizațiile de standardizare internaționale și naționale, precum și a termenilor utilizați de specialiști în domeniul biblioteconomiei și informării documentare…” (p. 4). Astfel, dicționarul inserează 1978 de termeni, aranjați în ordine alfabetică.
Compartimentul de bază – Noțiuni, termeni – contribuie substanțial atât la formarea / diversificarea vocabularului profesional al specialiștilor din instituțiile infobibliotecare, cunoașterea termenilor în limbile engleză, franceză, germană, rusă, în unele cazuri – latină, cât și la definirea, explicarea conținutului acestora.
Vocabularul profesional, fiind parte integrantă a culturii profesionale, după părerea mea, reflectă nivelul de dezvoltare al specialistului. Utilitatea practică a dicționarului ține de prezentarea alăturată a termenilor în mai multe limbi, includerea unor termeni mai puțin cunoscuți de către specialiști (de ex., abregeu, agregator etc.). Sistemul de trimiteri – compară cu…, vezi și… – aplicat în publicație, la fel este util și apreciat de către specialiștii din domeniu.
Menționăm conținutul cognitiv, informațional și factografic al definițiilor și explicațiilor sensurilor termenilor, fiind indicate sursele de origine, adrese de pagini web și portaluri, nume de specialiști-cercetători în domeniul terminologiei etc. În mare parte, explicațiile termenilor sunt prezentate în contextul interdisciplinarității.
Compartimentul Lista referințelor bibliografice (de ce nu Referințe bibliografice? – n.n.) identifică circa 254 de surse: dicționare, ghiduri, standarde, site-uri, portaluri etc.
Deci, apreciind curajul alcătuitorilor și al altor factori responsabili pentru studiu, complexitatea materialului, îmbinarea organică a aspectelor teoretice și a necesităților practice, considerăm lucrarea drept una „de căpătâi” pentru specialiștii din instituțiile infobibliotecare. Studiul corespunde criteriilor de evaluare a calității informației: autoritatea, actualitate, acoperire, obiectivitate, acuratețe. Apreciem și faptul că bibliotecile au beneficiat de donații din partea alcătuitorilor și factorilor de resort.
Analiza și utilizarea prezentului dicționar ne permite să evidențiem anumite aspecte, care ar putea fi îmbunătățite:
prezentarea neuniformă a explicațiilor termenilor, abundența la prezentarea unor termeni (de ex.: „intrare 2” – are multe tangențe cu termenii „intrare (de date)” și „înregistrarea bibliografică”;
lipsa unor termeni utilizați în practica instituțiilor infobibliotecare (de ex.: alcătuitor – mai ales, că acest termen provoacă unele neclarități în cazul elaborării publicațiilor bibliografice);
lipsa unor elemente în referințele bibliografice pentru documentele electronice, incorectitudini la elaborarea acestora (de ex., data citării, includerea adresei generale a site-ului, fără a specifica documentul vizualizat; a se vedea DOI, DOAJ și altele);
în structura studiului ar fi utile compartimente gen: un articol-sinteză privind situația în domeniul terminologiei de specialitate, o listă de abrevieri utilizate și chiar un sumar.
Oricum ținem să felicităm alcătuitorii și să ne felicităm noi înșine în calitate de utilizatori ai prezentului studiu. Convingerea mea este că în domeniul infobibliotecar avem nevoie de cercetări și studii de terminologie continue, care ar contribui la asigurarea unei unități naționale, la formarea specialiștilor cu un vocabular clar și multiaspectual, cu capacități de generalizare și interpretare a informației. Iar faptul că în Republica Moldova avem o instituție acreditată la acest domeniu de cercetare – inspiră încredere și speranțe.
Referințe bibliografice
Anghelescu, Hermina. Criterii de evaluare a calității resurselor informative cu acces liber prezente pe internet. [Accesat: 23.05.2015]. Disponibil: http://rria.ici.ro/ria2004_1/art09.htm
Osoianu, Vera. Terminologia ca „zonă centrală a programelor de cercetare”. [Accesat: 23.05.2016]. Disponibil: http://www.slideshare.net/cdbclub/terminologie-58842448
Registrul organizațiilor din sfera științei și inovării, acreditate de CNAA în 2010-2014. [Accesat: 20.05.2016]. Disponibil: http://www.cnaa.md/files/dispositions/2015/registrele-cnaa/registrul_institut_acreditate_2010-2014.pdf
Repanovici, Angela. Ghid de cultura informației. București, 2012. 115 p. ISBN 978-973-85962-9-0.
Ludmila Corghenci,
consilier, DIB ULIM