Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
FILE DE ISTORIE / CHAPTERS OF OUR HISTORY / СТРАНИЦЫ НАШЕЙ ИСТОРИИ
Valeriu RAȚĂ
Conferința științifică internațională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 22 iunie 1941

În vederea comemorării unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor, în cadrul proiectului Românii din jurul României, în colaborare cu Institutul de Studiul Arhivelor, Centrul de Cultură și Istorie Militară din Republica Moldova, Fundația Culturală „Memoria”, Filiala Argeș, în perioada 22-23 iunie 2016, la Chișinău, în incinta Centrului de Cultură și Istorie Militară din Republica Moldova (str. Tighina, nr. 49), s-a desfășurat Conferința științifică internațională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 22 iunie 1941. Din comitetul organizatoric au făcut parte: dr. în economie Vasile Șoimaru, conf. univ., ASEM, publicist, maestru fotograf, inițiatorul și coordonatorul proiectului Românii din jurul României; dr. în drept Mihai Tașcă, directorul Institutului de Studiul Arhivelor; dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultură și Istorie Militară din Republica Moldova; dr. prof. univ. Ilie Popa, președintele Fundației Culturale „Memoria”, Filiala Argeș.
Conferința și-a deschis lucrările într-o zi de o semnificație aparte pentru românii din stînga Prutului, constituindu-se într-un eveniment (științific, național, patriotic, omagial) unic în întreg spațiul locuit în majoritate de români.
Lucrările Conferinței au fost binecuvîntate din partea Bisericii Ortodoxe Române de către Daniel Adrian, starețul Bisericii din com. Țiganca (Cantemir), și Viorel Cojocaru, preot la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (Chișinău).
Mesaje de salut către participanții la Conferință au rostit organizatorii ei: dr. Vasile Șoimaru, dr. Mihai Tașcă, dr. Vitalie Ciobanu, dr. Ilie Popa, precum și poetul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române. Vorbitorii au menționat că aici, în Basarabia, românismul, în multe privințe, e mai puternic decît în România și în alte regiuni unde locuiesc români (inclusiv din motivul că timp îndelungat basarabenii sînt despărțiți de Țara-Mamă, fiind puși în fața unei lupte permanente cu străinii pentru păstrarea tradițiilor, obiceiurilor strămoșești, precum și a limbii române – cel mai important element al constituirii unei națiuni).
Tematica Conferinței este foarte densă și captivantă, și își propune scopul de a contribui la triumful adevărului istoric, care, din păcate, pînă în prezent este neglijat pe ambele maluri ale Prutului – și la Chișinău, și la București. Noi trebuie să avem la îndemînă – scrisă și transmisă prin viu grai – o istorie cît mai aproape de sufletul românilor de pretutindeni, excluzîndu-se orice falsificări din partea neprietenilor noștri de mai aproape și de mai departe. În această activitate trebuie să ne sprijinim pe materialele de arhivă și pe concluziile pe care le trag cercetătorii, savanții, arhiviștii onești, cei care prin entuziasmul și integritatea lor dau dovadă că se poate face mult în această direcție. Chiar dacă din punct administrativ sîntem despărțiți, din punct de vedere cultural trebuie să ne unim eforturile, căci astfel adevărul istoric poate fi mai eficient apărat și susținut să dăinuiască în timp. Nu ne oprește nimeni să facem aceasta. Istoriografia sovietică și cea rusă trebuie aruncate definitiv la groapa de gunoi a istoriei și puse în aplicare alte date științifice pe potriva tuturor reprezentanților națiunii noastre din orice colț al Terrei. Conferința științifică internațională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 22 iunie 1941 face unul dintre primii pași pe această cale – dificilă, dar extrem de necesară. Materialele Conferinței, desigur, vor contribui la promovarea adevăratei istorii naționale, la educarea tinerei generații în spiritul patriotismului și iubirii de Neam.
Moderatorul Conferinței științifice internaționale 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 22 iunie 1941, dr. Vasile Șoimaru, a dat citire unor telegrame de adeziune sosite pe adresa manifestării. Prezentăm în cele ce urmează textele lor de o vibrantă înălțare a sufletului românesc.
● „În complexitatea explozivă sau mocnită a problematicii contemporane, inițiativa basarabeană de a organiza o sesiune de comunicări științifice, dublată de publicarea lor într-un volum având ca temă 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța se înscrie cu majuscule în ideea benefică conform căreia numai ADEVĂRUL poate sluji pacea, înțelegerea, progresul și civilizația, oferind statelor și popoarelor mici, dreptul și argumentul de autoapărare față de orice fel de agresiune: tipică, atipică sau întrunind ambele variante.
La 22 iunie 1941, răspunzînd cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Roșii, deportărilor, prigoanei deznaționalizării, tuturor ororilor unui regim sociopolitic criminal, Armata Română a eliberat prin lupte dure ținuturile străvechi cotropite în anul 1940, jertfind între 22 iunie și 26 iulie 1941, cît a durat campania dezrobitoare, 24 396 militari, dintre care 5011 au rămas morți pe câmpul de luptă.
Moment istoric comemorativ, explicativ, legat organic de procesul dificil al conștientizării adevărului despre noi înșine în eternitatea spațiului etnogenezei, sesiunea științifică și volumul care o va materializa slujesc cu argumentul imbatabil al documentului un spațiu polivalent al cunoașterii, de la operațiile militare la acțiunile benefice ale reconstrucției ținuturilor martirizate de acțiunile devastatoare ale inamicului în retragerea sa peste Nistru.
Consider Conferința și volumul [în curs de apariție] ca operă referențială a vastului capitol de istorie națională numit Basarabia, din care numai prin abuz și fals poate lipsi figura emblematică a Mareșalului eliberator Ion Antonescu, autorul direct al reconstrucției ținuturilor eliberate.
Știință – Conștiință – Responsabilitate, pecete sacrale menite să asigure acestor pagini, tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte.
General de flotilă aeriană – veteran de război,
Radu THEODORU
Grădiștea pe Argeș, 20 iunie 2016”
* * *
● „Stimați participanți la Conferința dedicată dezrobirii Basarabiei,
Vă felicit pentru organizarea evenimentului – O Basarabie Românească; Vă felicit pentru promovarea adevărului istoric; Vă felicit pentru apărarea demnității naționale.
Regret că distanța fizică ce ne desparte nu îmi permite să fiu alături de voi. Vă asigur însă că sufletește nu ne desparte nimic și nicio distanță!
Noi, Comitetul Româno-American pentru Basarabia și Românii din Statele Unite, suntem convinși că pământul românesc dintre Prut și Nistru va reveni curînd la sînul Patriei. Nimeni și nimic nu poate opri Unirea.
Așa să ne ajute Cel de Sus.
Prof. dr. Nicholas DIMA,
USA, 21 iunie 2016”
* * *
● „Minunate lucruri se întîmplă la Chișinău și toate vor rămîne mărturii pentru istoria pămîntului natal. Programul Conferinței: într-adevăr științific și internațional!
Prof. unv. dr. Zamfira MIHAIL
București, 21 iunie 2016”
* * *
● „Mult succes Conferinței!
Sînt cu inima alături de Dvs. – evenimentul fiind unic la nivelul țării. Felicitări, reușită deplină și recunoștință.
Ștefan DODIȚĂ,
Botoșani, 21 iunie 2016”
* * *
● „Regret enorm ca nu pot participa, mai ales că aveam de gînd să transmit ultimele gînduri ale veteranului Alexandru Enache, dar rog să se facă auzite la conferință ultimele cuvinte ale eroului de la Vărzărești: Nicule, eu o sa mor, dar măcar tu să aduci înapoi Basarabia.
Cu neschimbată considerație,
Fratele Nicolae ENACHE,
Onești, 22 iunie 2016”
Să ne amintim că pe 22 iunie 1941, în zorii zile, armatele române și cele germane au declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța de sub ocupația sovietică. Participarea României în războiul dezlănțuit de Germania împotriva URSS s-a făcut în baza înțelegerii intervenite (la München, pe 12 iunie 1941) între conducătorii celor două state – Adolf Hitler și Ion Antonescu. În niciun document România nu este menționată ca aliată. Germania a atacat prin surprindere URSS, fostul ei aliat de război și cotropiri din anii 1919-1940, iar România s-a angajat să lupte alături de trupele germane, începînd astfel, de fapt, un război drept, de întoarcere în granițele firești ale statului a teritoriilor ocupate de agresorul de la Răsărit pe 28 iunie 1940. Acest război se socotește anticomunist, național, deoarece s-a bucurat de aprobarea întregului popor: numeroși soldați s-au înrolat ca voluntari, sincer ghidați de sentimentul ca să contribuie la eliberarea confraților basarabeni și nord-bucovineni de teroarea bolșevică, iar mai larg – să se implice în nimicirea comunismului care deja avea reputația unui regim antiuman, marcat de toate însemnele aspirației demente de a înrobi întreaga omenire.
Asumîndu-și răspunderea în fața istoriei, generalul Ion Antonescu (din 4 septembrie 1940 pînă în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României și Conducător al Statului) a emis următorul Ordin de luptă: „Ostași, vă ordon: treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașii din Răsărit și miazănoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”
Ordinul către Armată a fost urmat de o Proclamație către Țară: „Români! Vă chem la luptă. La lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizației și bisericii, ai dreptății și propriilor noastre drepturi. La lupta sfîntă pentru Neam și pentru Rege. La lupta mare și dreaptă, alături de Marea Națiune Germană, pentru dreptatea viitorului românesc.”
România a intrat în război doar cu URSS – nu și împotriva statelor occidentale. Pe pămînt, în aer și pe mare s-au desfășurat lupte crîncene și sîngeroase (prima operație a Frontului Român a fost un bombardament foarte puternic al aviației germano-române executat în ziua de 22 lunie, începînd cu ora 4 dimineața, distrugînd la teren circa 400 de avioane sovietice). Atacul hotărîtor asupra Chișinăului are loc în zilele de 14-16 iulie, la care participă dreapta Armatei 11 Germane și stînga Armatei 4 Române. Armata Roșie se retrage spre Tighina și Dubăsari, dar lasă în urmă ariergărzi puternice care temporizează ofensiva forțelor române din capul de pod de la Fălciu, pe sectorul centru-sud al frontului basarabean. Operația de eliberare a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța s-a soldat cu succes și s-a încheiat la 26 iulie 1941. Un comunicat al Comandantului Frontului româno-german a consemnat următoarele: „Lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la Răsărit s-a terminat. Din Carpați și pînă la mare sîntem din nou stăpîni peste hotarele străbune.” Generalul Ion Antonescu a transmis și un mesaj special pentru românii dintre Prut și Nistru: „Basarabeni, anul zbuciumat de umilire și nedreptate, de cotropire și vrajbă a luat sfârșit. Ați simțit prin propria voastră suferință, prin sărăcia și umilirea în care ați trăit ce înseamnă comunismul. […] Să răzbunăm, prin vrednicia noastră de azi, uitarea de ieri. Meritați-vă morții, meritați-vă Patria! Trăiască România!”
La acel moment, liderii partidelor politice i-au cerut conducătorului statului să scoată România din război, iar Armata Română să se oprească la granița istorică, cea de pe Nistru. Generalul (din 22 august 1941 – mareșal) Ion Antonescu a refuzat, invocînd angajamentul luat față de Hitler, de a merge alături de Germania și de aliații ei, pînă la capăt, împotriva monstrului roșu – Rusia lui Stalin. Continuarea războiului alături de germani avea deja partizani și adversari, această decizie este una dintre cele mai controversate din întreaga istorie a României. Luptele de dincolo de Nistru, din perioada 1941-1944, s-au soldat cu o catastrofă pentru Armata Română, cu toate că soldații români au dat exemple de curaj și vitejie, iar printre membrii strălucitului corp ofițeresc român s-au aflat generalii: Alexandru Ioanițu, Iosif Iacobici, Ilie Șteflea (șefi ai Marelui Stat-Major), Constantin Pantazi, Nicolae Ciupercă, Nicolae Dăscălescu, Ioan Alecu Sion, Constantin Constantinescu-Claps, Gheorghe Avramescu, Petru Dumitrescu, Ioan Dumitrache, Gheorghe Jelescu, Nicolae Macici, Ioan Mihail Racoviță ș.a. Contribuția românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, precum și prin dimensiunea jerfei umane. România și-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticențelor ori a desfășurării inegale a conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale și a unor erori strategice comise de germani.
La data de 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a fost trădat de unii apropiați ai săi și arestat, România a întors armele împotriva Germaniei, iar întregul teritoriu național a fost ocupat de noul său aliat – Uniunea Sovietică (cu granița pe rîul Prut!). Aveau să urmeze 45 de ani de comunism, ani fatali pentru cele aproximativ 20 de milioane de români.
Anul acesta, pe 22 iunie, s-au împlinit 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. În istoriografia sovietică și în cea rusă, dar și în unele surse occidentale acest eveniment din istoria României este prezentat ca un act de participare a ei la războiul hitlerist antisovietic. „O asemenea apreciere a aparținut și istoricilor români pînă în 1968, cînd s-a scris pentru prima dată, după 1945, despre Unirea Basarabiei cu România (respectiv, despre ocuparea ei de către URSS, în 1940 – n.n.). După acest an, pînă în 1989, aprecierile au fost mai nuanțate, dar nu s-a afirmat deschis că a fost un război pentru refacerea graniței de Nord și de Est, așa cum fusese ea stabilită prin hotărîrea Sfatului Țării din Basarabia la 27 martie și a Congresului general al Bucovinei la 28 noiembrie din 1918”, menționează prof. univ. dr. Ioan Scurtu. Arhivele din Federația Rusă (succesoarea URSS) sînt pînă în prezent ținute în secret, închise, accesul cercetătorilor pentru a consulta documentele vremii este limitat sau chiar oprit. În lipsă de informații se nasc numeroase mituri, se fac supoziții sau chiar judecăți fanteziste. Severitatea cu care sînt păzite aceste arhive de către actualul regim de la Moscova demonstrează că acolo sînt ascunse fapte incomode pentru ruși. Tocmai de aceea, o mînă de entuziaști, îndrumați de dr. Vasile Șoimaru și dr. Mihai Tașcă, în cadrul proiectului Românii din jurul României, au desfășurat Conferința științifică internațională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 22 iunie 1941, în scopul de a lichida lacunele existente în istoriografia României contemporane și pentru a pune la dispoziția tuturor celor care doresc să cunoască adevărul istoric un instrument de elucidare a faptelor, evenimentelor așa cum au fost ele.
Prezentăm în cele ce urmează temele și autorii luărilor de cuvînt la Conferința științifică internațională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 22 iunie 1941, care s-a desfășurat la Chișinău în prezența a zeci de oameni de cultură și de știință, jurnaliști, cadre militare, profesori universitari, studenți etc.
Comunicările de pe 22 iunie 2016:
● 22 iunie 1941, prima zi de război. „Ostași, vă ordon: treceți Prutul!” de Jipa ROTARU, comandor (r), dr. prof. univ., membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România;
● Germania și operațiunea „Barbarossa” de Ottmar TRAȘCĂ, dr., cercetător științific principal II, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române (Cluj-Napoca);
● Basarabia în cântarul adevărului de Theodor CODREANU, dr., critic și istoric literar, scriitor (Huși);
● Ofensiva Armatei a 11-a Germană în Basarabia de Sergiu CATARAGA, doctor în istorie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (Chișinău);
● Modalități de modificare a teritoriilor de stat admise de dreptul internațional de Nicolae OSMOCHESCU, dr. prof. univ. (Chișinău);
● Contribuții la genealogia familiei mareșalului Ion Antonescu de Ilie POPA, dr. prof. univ.; Cristian-Sebastian MANU (Pitești);
● Istoria și prezentul Cimitirului de Onoare de la Țiganca de Petru GANDRABUR, primarul com. Țiganca; preot Daniel ANDRIAN, starețul Mănăstirii „Eroii Neamului” din satul Țiganca (Cantemir);
● Soarta scriitorilor români care au abordat tema Basarabiei în cel de-al Doilea Război Mondial (în perioada postbelică și astăzi) de Nina NEGRU, cercetător științific (Chișinău);
● Radio București – 22 iunie 1941 de Ion NEGREI, cercetător științific, Institutul de Istorie al AȘM (Chișinău);
● Aspecte referitoare la întoarcerea refugiaților și evacuaților basarabeni din județul Vîlcea, în vara anului 1941 de Petre DINESCU, magistrat (Rîmnicu-Vîlcea);
● Între dorul de casă și conștiința slujirii: preoți basarabeni refugiați în România în anul 1940 și reveniți în Basarabia în vara anului 1941 de Dorin Demostene IANCU, dr., diacon, Arhiva Sfîntului Sinod (București);
● 22 iunie 1941: „Operațiunea München” și măcelul de la Jilava de Ion MĂLDĂRESCU, fondator și redactor-șef al revistei on-line ART EMIS (Rîmnicu-Vîlcea);
● Martirajul românilor din Nordul Bucovinei de Gheorghe GORDA, publicist (Cernăuți);
● Evacuarea autorităților sovietice din Basarabia și organizarea acțiunilor de diversiune în teritoriul părăsit (iunie-iulie 1941) de Pavel MORARU, dr. conf. univ., Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Institutul de Istorie al AȘM (Textul comunicării a fost citit de către dl Mihai Nicolae);
● Organizarea și funcționarea administrației Basarabiei în perioada 1941-1944 de Mihai TAȘCĂ, dr. în drept, cercetător științific superior, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM (Chișinău).
Comunicările de pe 23 iunie 2016:
● Acțiunile de luptă aeronautice regale române după 22 iunie 1941 de Ion CERNEI, publicist (Orhei);
● Demistificarea anului 1941 în memorialistica basarabeană de Lidia PĂDUREAC, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea „Alecu Russo” (Bălți);
● Românii în fața agresiunilor bolșevice de Mihai NICOLAE, Institutul „Frații Golescu” (București);
● „Ard malurile Nistrului” – o carte-document istoric despre dezrobirea Basarabiei în iunie-august 1941 (autor Constantin Virgil Gheorghiu) de Veronica BOLDIȘOR, cercetător științific (Chișinău);
● 22 iunie 1941 – un punct astral în soarta noastră (mărturii personale) de Ion VALUȚĂ, dr. prof. univ. (Chișinău);
● Calvarul românilor basarabeni în perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941 de Valeriu DULGHERU, dr. prof. univ., inginer (Chișinău);
● Crimele autorităților sovietice în RSSM (iunie-iulie 1941) de Mariana ȚĂRANU, dr. în istorie, cercetător științific, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (Chișinău);
● Efectele dezrobirii Basarabiei în județul Orhei (studiu de caz) de Andrei CALCEA, publicist (Orhei);
● Turnul Dezrobirii Basarabiei în mărturiile locuitorilor com. Ghidighici de Serafim ISAC, dr. prof. univ., primarul com. Ghidighici (Chișinău);
● De cine și de ce ne temem să reconstruim în Basarabia Turnul Dezrobirii ei? de Vasile ȘOIMARU, dr. conf. univ., economist, publicist, maestru fotograf (Chișinău);
● Restabilirea legislației și justiției românești în Basarabia după 22 iunie 1941 de Elena ARAMĂ, dr. hab. în drept, prof. univ., USM; Mihai TAȘCĂ, dr. în drept, cercetător științific superior, Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM (Chișinău);
● Raptul de la 28 iunie 1940 de Nicolae DINESCU, jurnalist (Rîmnicu-Vîlcea);
● Armata Română în Basarabia (iunie-iulie 1941) de Vitalie CIOBANU, dr. în istorie, Centrul de Cultură și Istorie Militară din R. Moldova; Petru COSTIN, colonel (Chișinău).
Comunicările ai căror autori nu au fost prezenți din varii motive, dar au fost (sau vor fi) recepționate de secretariat în vederea publicării lor în volumul preconizat:
● 22 iunie 1941 – răspuns cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Roșii, deportărilor, prigoanei, deznaționalizării de Radu THEODORU, general de flotilă aeriană, veteran de război (București);
● Cimitire ale eroilor români și germani pe teritoriul Republicii Moldova de Valentin BALAN, cercetător științific, Centrul de Cultură și Istorie Militară din R. Moldova (Chișinău);
● Doua cărți de istorie dedicate Basarabiei dezrobite de Maria DANILOV, dr. în istorie, Institutul de Istorie al AȘM (Chișinău);
● Considerații privind angajarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice de Ion ȘIȘCANU, dr. în istorie, prof. univ. (Chișinău);
● Basarabeanul Gherman Pântea – primarul orașului Odesa între 1941-1944 de Radu DAN, masterand, specialist principal, Arhiva Națională a Republicii Moldova (Chișinău).
Precizăm că toate materialele conferinței vor fi publicate ulterior într-un volum separat care va include comunicările conferinței, conform programului prezentat mai sus.
În dezbateri au luat cuvîntul mai mulți vorbitori care s-au referit la necesitatea internaționalizării evenimentului din 22 iunie 1941, inclusiv a acestei conferințe unice, tipărirea unui număr satisfăcător de exemplare ale materialelor de la Conferință pentru a fi expediate în biblioteci școlare și universitare din Republica Moldova și România. Alte doleanțe: invitarea pe viitor la astfel de conferințe și evenimente culturale a unui număr mai mare de tineri, a mass-mediei de pe ambele maluri ale Prutului ș.a. În treacăt fie spus, mass-media din pretinsul stat democratic (și parcă românesc! – fie și „al doilea”) au neglijat cu o uimitoare solidaritate desfășurarea acestei Conferințe științifice de importanță națională, dar și cu reverberații ce vizează destinele multor popoare europene. Este ridicol, dacă nu ar fi și trist, că pretinse posturi „democratice și naționale”, de radio și TV, de la Chișinău, care transmit ample reportaje despre veselia cu care petrec rușii locali „Maslenița” (Lăsatul secului) nu au avut curajul, nici măcar interesul, de a relata, în cîteva propoziții, despre lucrările unei conferințe la care și-au dat concursul cercetători – istorici și arhiviști – de seamă de la Chișinău, București, Pitești, Sibiu, Cluj-Napoca, Huși, Rîmnicu-Vîlcea, Cernăuți, Orhei etc. Oare aceasta să fie adevărata atitudine a gazetarilor noștri (recte, a autorităților „democratice” de la Chișinău!) față de chinurile prin care au trecut bunicii și părinții noștri; față de aspirația lor de a scutura un odios regim străin și de a reveni la normalitate pe care o dorește și firea lucrurilor, și Bunul Dumnezeu?!
Participanții la Conferință au sprijinit în unanimitate ideea domnilor Vasile Șoimaru și Serafim Isac (primarul de Ghidighici) de a reconstrui pe Colina Ghidighici (Vatra) Turnul Dezrobirii, ca monument de certă valoare artistică și istorică, de demnitate națională, a românilor basarabeni, piatra de temelie a căruia a fost instalată pe data de 4 august și inaugurat trei luni mai tîrziu, la 1 noiembrie 1942.
S-a încheiat Conferința cu prezentarea a patru cărți (moderator jurnalistul și scriitorul Vlad POHILĂ):
– Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța din 28 iunie 1940 (materialele Conferinței științifice internaționale 75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 28 iunie 1940, Chișinău, 12-13 iunie 2015) de Mihai Tașcă, Ilie Popa și Anatol Petrencu (Editurile „Cartea Juridică”, „Serebia”, Chișinău, 2015);
– O istorie a Basarabiei, colectiv de autori, redactor științific Anatol Petrencu (Editura „Serebia”, Chișinău, 2015);
– Relațiile politice și militare româno-germane: septembrie 1940 – august 1944 de Ottmar Trașcă (Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2013);
– Adevăruri pe frunze de arțar de Iacob Cazacu-Istrati, publicistică și poezie civică de conaționalul nostru stabilit în Canada.
Un viu interes pentru participanți a trezit vizionarea filmului documentar România – hotarul de răsărit al Europei (turnat de o echipă din Rîmnicu-Vîlcea, ghidată de publicistul și regizorul Ion Măldărescu).
Oaspeții din România au înmînat organizatorilor și unor participanți la Conferință medalii și Diplome de excelență pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor de colaborare și de frăție între cercetătorii din România și Republica Moldova.
În cadrul Conferinței a fost prezent cîntărețul de muzică clasică și populară Ioan PAULENCU, Artist al Poporului din RM, care a interpretat un cîntec popular bucovinean. Subsemnatul a recitat poeziile sale Turnul Dezrobirii și Mareșalul.
Pe parcurs de o oră participanții la Conferință au avut ocazia să vizioneze exponatele Centrului de Cultură și Istorie Militară din Republica Moldova (pe post de ghid fiind directorul instituției – dr. Vitalie Ciobanu).
Trebuie să menționăm că nu au întîrziat să vină și reacțiile post conferință, din care vom cita doar una, suficient de edificatoare:
„Vă salut cu stimă! Vă transmit salutări de la București și felicitări pentru Conferința pe care o organizați la Chișinău. Pe Romania Breaking News – RBN Press tocmai am publicat un amplu material despre ce faceți acolo. Păcat că nu am putut fi prezenți și noi. Dacă știam, poate făceam o transmisie Live [pe viu, în direct – n.n.] chiar de la sesiunile de comunicări. Poate data viitoare ne invitați oficial și în calitate de parteneri media (RBN Press), poate și Asociația Culturală «Pro Basarabia și Bucovina» etc.
Gînduri bune și încă o dată felicitări.
Dorian Theodor CLENCIU,
redactor-șef romaniabreakingnews.ro”