Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
FILE DE ISTORIE / CHAPTERS OF OUR HISTORY / СТРАНИЦЫ НАШЕЙ ИСТОРИИ
Alexandru MORARU
Conferința științifică Mareșalul Antonescu în istorie și istoriografie

La 31 mai 2016, în incinta Bibliotecii Centrale a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” și-a desfășurat lucrările Conferința științifică Mareșalul Antonescu în istorie și istoriografie. Cum s-a exprimat și cercetătorul științific, profesorul Sergiu Cataraga, „este pentru prima dată în istorie, de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent, când se discută liber, aici, la Chișinău, despre personalitatea Mareșalului Ion Antonescu”.
Această întrunire științifică a fost dedicată comemorării celor 70 de ani de la asasinarea Mareșalului Ion Antonescu, care s-au împlinit la 1 iunie. Inițiativa desfășurării conferinței aparține istoricului arhivist și publicistului Alexandru Moraru, șef oficiu la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Profesorul universitar, dr. hab. în istorie Anatol Petrencu și bibliotecarul principal Elena Șendrea au fost acei care au susținut această inițiativă printr-o contribuție substanțială. Este de apreciat și faptul că conducerea instituției a aprobat desfășurarea respectivei conferințe în planul de activitate al Bibliotecii Centrale.
Conferința a fost moderată de istoricii Daniela Vacarciuc, directorul Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri”, și de inițiatorul acestui for, Alexandru Moraru. La deschiderea conferinței, a fost dat citirii Mesajul de salut parvenit din partea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, în care se menționează: „În amintirea regretatului profesor Gheorghe Buzatu, istoricul de atitudine și înaltă probitate profesională, care s-a dedicat nemijlocit și cu pasiune deslușirii personalității Mareșalului Ion Antonescu, lăsând posterității pagini memorabile despre participarea României la Războiul din Răsărit, Centrul de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române – Filiala Iași salută și susține inițiativa științifică a colegilor de la Chișinău, organizatori ai Conferinței cu titlul Mareșalul Antonescu în istorie și istoriografie.”
Suntem convinși că prin această conferință Mareșalul Antonescu – victimă a unui proces nedrept, instrumentat de „cei fără de neam și Dumnezeu” – va avea parte de un binemeritat recurs… Un recurs în fața istoriei, care să slujească, înainte de toate, adevărul istoric, dar și „dreptul nostru întreg. Atât și nimic mai mult”, după cum afirma inegalabilul istoric și om politic Nicolae Iorga cu privire la Basarabia, în 1940, anul tragic al României Mari.
Deși subiectul acestei conferințe s-a dovedit a fi deranjant pentru unii, faptul că sala în ziua conferinței era arhiplină ne-a convins că suntem pe calea cea dreaptă a restabilirii adevărului istoric.
Prima comunicare a fost prezentată de dr. Viorica Olaru-Cemârtan, având tema Mareșalul Antonescu – primul investigator al deportărilor staliniste din Basarabia ocupată (28.06.1940 – 22.06.1941). Distinsa doamnă a menționat: „În timpul guvernării sale, Mareșalul a acordat o mare atenție constatării și înregistrării crimelor și abuzurilor efectuate de bolșevici în Basarabia. Printre aceste crime, deportarea basarabenilor era printre cele mai fioroase și, pe bună dreptate, generalul a ordonat cercetarea acestui aspect cu multă tenacitate. Timp de câteva luni au fost efectuate studii de teren, colectându-se din comună în comună date și mărturii pentru a fi estimată pierderea calitativă și cantitativă a resurselor umane din Basarabia ca urmare a deportărilor staliniste. Arhivele abundă în mostre care dovedesc o analiză profundă efectuată de autoritățile române privitor la acțiunile de deportare, prigoană, vrăjmășie, schingiuire, incendiere, profanare a bisericilor și a elementului românesc de către bolșevici. Au fost întocmite rapoarte și dări de seamă prin care se descriu formele acțiunii de prigoană, categoriile sociale implicate și faptele pe care le-au săvârșit, tabele și liste de persoane deportate, condamnate, arestate din diferite comune. Aceste liste completează și întăresc datele din Cartea Memoriei, care a fost concepută ca un catalog al victimelor regimului totalitar comunist. Administrația lui Ion Antonescu adună dovezile ce atestă asasinatele care au avut loc în sediul NKVD (clădirea fostului Consulat al Italiei) și în alte locații sumbre din Chișinău. Mergând la fața locului, se lua act de grozăveniile descoperite și, dacă era posibil, se făcea identificarea victimelor.”
Renumitul istoric Ion Coja n-a putut fi prezent la conferință, dar și-a anunțat participarea și ne-a expediat din timp textul comunicării sale Mareșalul Antonescu, previziuni în primăvara anului 1944, solicitând, ca acesta să fie sonorizat de discipolul său dr. Alexei Crețu, fapt care s-a și produs. În alocuțiunea sa, ilustrul istoric scrie: „Vă felicit pentru ceea ce faceți. La București, colegii dumneavoastră, istorici universitari și academici, nu s-ar încumeta să se întâlnească pentru a discuta câteva ore bune despre Mareșal. Îi pomenesc cu oarecare silă pe acești așa-ziși colegi, dar o fac de dragul dumneavoastră, al contrastului fericit în care vă poziționați. Ce ne-am face noi, la București, fără dumneavoastră, basarabenii?! Mă bucur să văd că se confirmă ceea ce am constatat în urmă cu un sfert de veac: inima românismului bate cel mai tare de cum treci Prutul spre Soare-Răsare!… Suntem în plină epocă de afirmare a Școlii Basarabene, care a preluat stindardul inițiativei și responsabilității naționale!… Mă înclin în fața dumneavoastră: Patria recunoscătoare! Vă rețin câteva minute ca să vă dau o veste, o informație care completează în chip strălucitor portretul Mareșalului. A apărut un document, un text memorialistic, scris de un fost general al Mareșalului, destul de apropiat de acesta, pentru ca în primăvara lui 1944 Ion Antonescu să-i încredințeze o misiune secretă de mare importanță. În condițiile în care ocuparea României de către Armata Roșie devenise iminentă și inevitabilă, Ion Antonescu a apreciat că se impunea organizarea unei rezistențe armate în munți, după modelul luptei de partizani din URSS și din Iugoslavia. Ion Antonescu i-a convocat pe doi generali, pe povestitor și pe șeful acestuia, și le-a cerut să studieze cât mai grabnic maniera în care sârbii și rușii au dus lupta de gherilă împotriva ocupantului nazist. A ordonat să se treacă la amenajarea în munți a unor depozite de armament, de echipamente, a unor ascunzători etc., pentru ca după ocuparea Țării să se poată declanșa lupta de partizani…”
Mai menționăm că, în cadrul conferinței, au fost demonstrate câteva fragmente din filme documentare și filmul artistic Oglinda, precum și un filmuleț actual avându-l ca protagonist pe un fost ostaș în Armata Română din Fălești, Teodor Donos, pus la dispoziție de nepotul acestuia, Dorin Grecu.
Intervenția academicianului Sergiu Chircă la acest subiect a fost mult apreciată și completată cu aplauze ale publicului setos de adevăr istoric. În continuare a vorbit cunoscutul istoric dr. hab. Anatol Petrencu, abordând tema Ion Antonescu și statutul Basarabiei (1941-1944), care a menționat că, în luna mai 1941, refugiații basarabeni, stabiliți în România, au discutat și au lansat idei referitoare la viitorul provinciei. Propunerile liderilor basarabeni au ajuns la Conducătorul Statului Român Ion Antonescu. În răspunsul dat, Ion Antonescu sublinia: „Vom reflecta asupra planului pe care-l propuneți pentru organizarea Basarabiei și în părțile sale bune și realizabile ni-l vom însuși.” El a dat o apreciere înaltă Subsecretariatului Românizării, Colonizării și Inventarului ca fiind foarte bun și a dispus marilor ziare să publice „și plângerea d-lui Petre Cazacu și răspunsul dat” de Subsecretariatul respectiv.
În toiul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de bolșevism, la 3 iulie 1941, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, profesorul Mihai A. Antonescu, a expus în cadrul unei conferințe, ținută în incinta Ministerului de Interne, proiectul organizării celor două provincii românești – Basarabia și Bucovina – expresie a „suveranității Statului Român în aceste teritorii”. În fața administrației ce urma să sosească în Basarabia a fost pusă sarcina organizării producției, valorificării recoltei, aprovizionării populației cu produse alimentare, combustibil etc. „Printre primele acte administrative pe care le va întreprinde Guvernul, a subliniat profesorul Mihai Antonescu, va fi stabilirea unui inventar general al bunurilor, a unui recensământ al populației și al proprietății.” Programul guvernamental prevedea o nouă organizare administrativă a Basarabiei, printre care și crearea unui nou județ în sudul Basarabiei, deoarece județele Ismail și Cetatea Aibă aveau întinderi teritoriale prea mari pentru o administrare eficace.
A urmat comunicarea lui Alexandru Moraru Ion Antonescu în documentele de arhivă din Chișinău, care a făcut o caracteristică a fondurilor arhivistice aflate în arhivele din capitala basarabeană pe tema nominalizată, subliniind că în arhivele noastre mai există la acest subiect multe mii de dosare nevalorificate.
Personalitatea lui Ion Antonescu ca model al demnității naționale – astfel s-a numit comunicarea prezentată de doamna Daniela Vacarciuc, care a fost ascultată cu o atenție deosebită de public și chiar aplaudată. A urmat apoi filmulețul documentar Ultimul drum al Mareșalului și comunicările: Atitudinea guvernului Antonescu față de reformele din Basarabia și Transnistria, de Sergiu Cataraga, profesor al Facultății de Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, și Ion Antonescu în propaganda sovietică: mit și realitate, prezentată de cercetătorul științific superior de la Centrul de Cultură și Istorie Militară Sergiu Munteanu.
Au mai avut comunicări și doctorul în istorie Natalia Grădinaru, de la Academia de Științe a Moldovei, cu tema Reglementările în domeniul sanitar din Basarabia sub administrația Antonescu; doctorul în istorie Corneliu Ciucanu, cercetător științific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană cu tema Un destin, o misiune: Mareșalul Ion Antonescu și lupta pentru Basarabia. Colaboratorul BM „B.P. Hasdeu” Valeriu Rață a recitat poezia sa Mareșalul. Cu regret, trei comunicări nu au fost sonorizate, dar vor fi publicate în volumul cu materialele Conferinței științifice, în curs de pregătire pentru tipar.
O informație utilă ar fi și faptul că acest for științific a fost filmat și poate fi găsit în internet la adresa: https://morarita.wordpress.com/2016/06/03/exceptional-video-conferinta-maresalul-antonescu-in-istorie-si-istoriografie-31-mai-2016-chisinau/ sau: https://istoriemilitara sicultura.wordpress.com/2016/06/03/maresalul-antonescu-in-istorie-si-istoriografie-filmul-conferintei-31-mai-2016-chisinau.