Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / EVENTS / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ
Ionel CĂPIȚĂ
Botezul celor patru

16 iunie 2016 s-a dovedit a fi o deosebit de frumoasă zi de vară, când dl Tudor Colac, doctor în etnologie, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, a hotărât „să boteze cei patru copii”, precum îi este dragă să-și dezmierde cărțile semnate de Domnia Sa. Localul? Biblioteca „Transilvania” din Chișinău.
La ora stabilită, atât de spațioasa sală de lectură deveni neîncăpătoare. Lume bună, lume dragă a venit la această sărbătoare de suflet pentru a participa la un eveniment așteptat de prietenii, colegii, consătenii, de cititorii creației lui Tudor Colac. Pe post de moderator a fost chiar autorul. Rând pe rând au fost prezentate publicului cele tuspatru cărți: Cântecul cu aripi frânte (Chișinău, „Notograf Prim”, 2016, 140 p.), Izvoditori de tâlcuri subtile. Introspecția unui festival de umor (Chișinău, „Grafema Libris”, 2015, 220 p.), Tradiție și spiritualitate în civilizația cinegetică: reflexe de la Festivalul „Ceaunul și grătarul” (Chișinău, 2015, 208 p.), Dumitru Blajinu, Tudor Colac. Nicolae Sulac. Rapsod al plaiului moldav (Chișinău, „Grafema Libris”, 2015, 260 p.).
Emoții aparte a trezit în sufletele celor din sală imaginile video despre Gheorghe Ticu, originar din s. Huzum, r-nul Nisporeni, unul dintre cei mai cunoscuți dirijori de fanfară din perioada postbelică, protagonistul cărții Cântecul cu aripi frânte, care, după absolvirea facultății, în 1973, pleacă la Holercani, r-nul Dubăsari, unde s-a manifestat și ca un neobosit creator de prelucrări și aranjamente pentru fanfară.
Din amintirile de neuitat despre Gheorghe Ticu, iscusit dirijor și admirabil pedagog, Ion Crasnopolschi, Artist Emerit al Republicii Moldova, a găsit de cuviință să povestească iată ce:
– Eram la pescuit, pe malul Nistrului, lângă Holercani. La un moment aud o fanfară cântând nemaipomenit de frumos niște melodii lăutărești. Am lăsat tot atunci pescuitul și m-am dus să văd cine cântă. Astfel l-am cunoscut pe Gheorghe Ticu…
Printre acei care au venit de la Holercani, Dubăsari, la Biblioteca „Transilvania” din Chișinău pentru a-i cinsti memoria neobositului dirijor de fanfară au fost dl Tudor Tanasev, primarul de Holercani, dna Tamara Rotaru, directoarea Liceului Teoretic din localitate, dl Sergiu Pâslaru, directorul Căminului cultural și, bineînțeles, doamna Sofia Ticu, nevasta regretatului Gheorghe Ticu, însoțită de fiica Natalia.
În luarea sa de cuvânt dl primar a spus:
– Să mai dea Dumnezeu să avem parte de așa personalități! Pentru a-i înveșnici memoria, primăria noastră i-a oferit, post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al satului Holercani.
Adâncă recunoștință dlui Tudor Colac pentru această carte memorabilă, Cântecul cu aripi frânte…
A urmat documentarul Hora horelor, creație muzicală semnată de Dumitru Blajinu și interpretată de orchestra „Folclor” al cărei fondator și dirijor a fost inegalabilul lăutar, originar din s. Pererita, jud. Hotin. Conform scenariului, această lucrare a fost un dangăt întru a depăna amintiri-amintiri despre marele Dumitru Blajinu, care zeci de ani a trudit la transcrierea și punerea pe note a cântecelor interpretate de Nicolae Sulac și, împreună cu neostenitul și hărăzitul Tudor Colac, să ne ofere o excepțională antologie Nicolae Sulac. Rapsod al plaiului moldav.
Odată cu editarea acestei cărți a mai fost aprinsă încă o candelă în Panteonul Neamului nostru, a accentuat în luarea sa de cuvânt dl Alexei Agachi, dr. în istorie. Iar despre Dumitru Blajinu acest vorbitor a spus că este cel mai mare lăutar după Barbu Lăutaru.
Cuvinte alese de recunoștință și admirație pentru acești doi mari prieteni, Dumitru Blajinu și Nicolae Sulac a exprimat distinsa interpretă a melosului popular, Larisa Arseni. Un cuvânt aparte de mulțumire pentru înveșnicirea memoriei marilor înaintași a avut la adresa dlui Tudor Colac, coautor al antologiei Nicolae Sulac. Rapsod al plaiului moldav. Iar jurnalistul Ion Domenco de la Cantemir și-a exprimat îngrijorarea față de atitudinea organelor de resort din republică privind Casa-muzeu Nicolae Sulac, devastată și rămasă fără stăpân.
Referindu-se la cartea Izvoditori de tâlcuri subtile. Introspecția unui festival de umor, dna Tatiana Butnaru, dr. în filologie, a menționat că această antologie despre poezia de vânătoare, de la origini și până în prezent, este o lucrare de pionierat ce presupune o muncă enormă de care a dat dovadă dl Tudor Colac.
De asemenea, o lucrare valoroasă și utilă este antologia Tradiție și spiritualitate în civilizația cinegetică: reflexe de la Festivalul „Ceaunul și grătarul”. Este o carte, vorba autorului, despre civilizația gastronomică.
Printre cei impresionați de realizările dlui T. Colac s-a dovedit a fi și dr. hab. în filologie Dumitru Apetri, de la AȘM, care a și spus: „Mă bucur de succesele dlui Tudor Colac, care este cel mai harnic folclorist.” Iar scriitorul și publicistul Tache Bârcă l-a caracterizat drept un extraordinar organizator de festivaluri.
– El e ca un fel de artilerie în folcloristică, a căutat să ne spună celor prezenți scriitorul Vladimir Beșleagă. Ca autor, aștept zece ani să editez o carte, iar dl Tudor Colac nu demult m-a invitat la lansarea a patru cărți, și acuma – tot patru cărți odată! Felicitări!
– Cărțile mele, a spus în încheiere dl T. Colac, sunt copiii mei și trebuie botezați. Aceasta am și făcut împreună cu soția Maria, împreună cu dumneavoastră. Vă mulțumesc din toată inima că ați participat la cinstirea memoriei celor care au lăsat o nemăsurată zestre în patrimoniul național. Îi mulțumesc aparte dnei Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii „Transilvania”, care ne-a găzduit.
Și, în final, „cumetrii” participanți la acest botez de carte, am ridicat câte un pahar de cinste, rugându-l pe bunul Dumnezeu ca „artileria” dlui Tudor Colac să mai împuște cu obuze de lumină în întunericul ce vrea să ne înghită. Doamne,-ajută!