Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / EVENTS / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ
Angela OLĂRESCU, Ivan DUMINICA
Manifestări științifice dedicate scrisului și culturii slave

La 27 mai 2016, în incinta Bibliotecii bulgare „Hristo Botev” din Chișinău s-au desfășurat două manifestări științifice de importanță majoră. Ele au fost dedicate Zilelor scrisului și culturii slave, care sunt sărbătorite în numeroase țări, inclusiv în Republica Moldova. Aceasta nu este întâmplător, pentru că se știe că pe teritoriul nostru cultura slavă are tradiții multiseculare, care s-a evidențiat mai adânc în domeniul bisericesc. Mai mult ca atât, în țara noastră în decurs de două secole s-a dezvoltat comunitatea bulgară, ai cărei reprezentanții sunt urmașii direcți ai fraților Chiril și Metodiu, care au pus bază scrisului slavon.
Așadar, pornind de la acest considerent, comunitatea științifică a bulgariștilor nu a putut să nu fie prezentă la aceste evenimente. Ca urmare, organizațiile culturale și științifice ale bulgarilor din R. Moldova – Societatea Științifică a bulgariștilor din Republica Moldova și Societatea culturală a bulgarilor locali „Văzrajdane”, în colaborare cu Biblioteca „Hristo Botev”, au organizat două manifestări științifice.
Prima, cu genericul Rolul scrisului slav bulgar în răspândirea ortodoxiei în Moldova și Țara Românească a reunit mai mulți istorici, care au abordat amănunțit și captivant această problemă. Lucrările conferinței au fost deschise de către șefa Bibliotecii „Hristo Botev”, Angela Olărescu, care, în cuvântul său de salut, a menționat rolul instituției ce o conduce în răspândirea culturii bulgare printre cititori de diferite etnii. Apoi moderarea a fost preluată de către conf. univ. dr. Ivan Zabunov, președintele Societății cultural-bulgare „Văzrajdane”. De asemenea, dumnealui a fost și primul care a prezentat o comunicare, abordând tema „Urma” bulgară în dezvoltarea bisericească și culturală a Moldovei și Munteniei. Autorul s-a referit la relațiile strânse dintre mănăstirea bulgară Zografu de la Muntele Sfânt Athos cu domnitorii Țărilor Române. Am putut afla, de exemplu, că domnitorul Țării Moldovei Alexandru cel Bun în fiecare an dona acestui lăcaș sfânt câte 500 aspri. De asemenea, a fost pusă în evidență activitatea în Moldova a mitropolitului al Kievului Grigore Țamblac (1365-1420), care era de origine bulgară. Gr. Țamblac a fost presviter al Marii Biserici Moldo-Vlahe și a activat la Academia Domnească de la Suceava. După el a rămas o imensă bibliotecă (cărți și manuscrise), din care o parte se păstrează la Mănăstirea Noul Neamț.
A urmat comunicarea dr. Ivan Duminica (cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM) Arhimandritul Mănăstirii Neamț Paisie Velicicovschi și rolul lui în răspândirea ortodoxiei în Țările Române. Bulgaristul a prezentat succint biografia acestui cărturar, acordând o atenție deosebită perioadei când PaisieVelicicovschi (1722-1794) a activat în Țara Moldovei. În special, a fost menționat rolul lui P. Velicicovschi la elaborarea regulamentului de constituire a vieții monahale. În acest document, duhovnicul a stabilit modul vieții cotidiene a călugărilor, care trebuiau să fie unite prin obștile frățești. De asemenea, au fost stabilite rânduielile sfintelor slujbe. Istoricul a vorbit și despre rolul Cuviosului Paisie în formarea școlii de traducători ai manuscriselor din limba greacă în limba slavonă. Principala caracteristică a acestei școli consta în strădania de a face traduceri exacte ale textelor bisericești. Doar până atunci traducătorii redau mai ales sensul general al sursei primare.
Gheorghe Barbarov, poet și eseist, membru al Uniunilor Scriitorilor din Bulgaria și al celei din R. Moldova, a prezentat tema Ștefan cel Mare și Mănăstirea Zografu de la Muntele Sfânt Athos. Ni s-a comunicat că domnitorul Moldovei a donat Mănăstirii Zografu bani și diferit inventar bisericesc. Cu jertfa lui Ștefan cel Mare a fost construită sala de mese (trapeza Mănăstirii), în anii 1466-1502 a fost aproape în întregime reconstruit complexul mănăstiresc și spitalul local. Cu stăruința lui, în anul 1502, a fost zidită din nou Biserica Mare „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, de asemenea, au fost pictate frescele de acolo.
Ultima comunicare a fost a lui Stepan Curtev (președinte al comunității bulgare din Chișinău), care a vorbit despre Spiridon din Gabrovo. Autorul a reținut atenția publicului asupra activității acestui duhovnic de la Muntele Sfânt Athos. Prin predicile sale el a pus începutul literaturii slave ascetice, iar în 1792 a scris Istoria scurtă despre poporul slav bulgar. Cei prezenți au aflat surprinși despre activitatea cuviosului Spiridon în faimoasele mănăstiri Dragomirna, Secu și Neamț. Tocmai datorită lucrării în biblioteca Mănăstirii Neamț duhovnicul reușește să termine Istoria… sa.
La sfârșitul acestui eveniment istoricii care au prezentat comunicări au lăsat bibliotecii cadou materialele lor vizînd subiectele menționate mai sus. Șefa bibliotecii le-a mulțumit și le-a adus asigurări că aceste materiale vor fi puse la dispoziția cititorilor interesați.
Al doilea eveniment care s-a desfășurat în aceeași zi la Biblioteca „Hristo Botev” a fost consacrat aniversării a 80-a de la nașterea istoricului bulgarist din republica noastră Constantin Poglubco (1936-1983). Acest învățat era cunoscut prin cercetările sale referitor la diferite aspecte ale relațiilor bulgaro-ruso-ucraineano-moldovenești, în a doua jumătate a sec. ХIХ, precum și prin lucrări despre imigrările bulgarilor în Basarabia la începutul sec. ХIХ.
Discipolul său, prof. dr. hab. Nicolai Cervencov (președinte al Societății Științifice a bulgariștilor din R. Moldova) a vorbit despre anii de studenție ai lui C. Poglubco și despre perioada activității lui ca profesor la școala din satul Ciișia, Bolgrad. În special, s-a vorbit despre rolul cercetătorului la formarea și dezvoltarea bulgaristicii moldovenești, despre eforturile sale pentru pregătirea cadrelor noi. În contextul dat, menționăm că acest devotat elev al profesorului C. Poglubco, dl N. Cervencov, îi păstrează mereu amintirea. Astfel, în 1996, în or. Sofia, el a editat culegerea de studii Bulgaria în inima mea…, dedicată celor 60 de ani de la nașterea lui Constantin Poglubco. Volumul dat include șase articole ale istoricilor despre C. Poglubco, dar și o bibliografie detaliată a articolelor, monografiilor și cărților acestui savant, alcătuită de asemenea de dl N. Cervencov. La rândul său, dr. Ivan Zabunov a vorbit despre relațiile sale fructuoase cu acest învățat bulgar din Basarabia. În urma acestei colaborări strânse, în 1980, a văzut lumina tiparului monografia satului Tvardița din raionul Taraclia. Despre atitudinea bună a comunității bulgare față de personalitatea și opera lui C. Poglubco a vorbit Stepan Curtev.
După aceste alocuțiuni, a fost prezentată expoziția cărților scrise, editate și traduse de către Constantin Poglubco. Dl N. Cervencov a informat publicul cititor despre valoarea științifică a fiecărei lucrări prezente la expoziție.
Menționăm și inițiativa Bibliotecii „Hristo Botev” de a alcătui un buclet cu titlul Cunoscutul savant bulgarist Constantin Poglubco (1936-1983), care include date biografice, fotografii, opinii și literatură despre el.
Așadar, manifestările științifice cu prilejul Sărbătorii scrisului și culturii slave în Republica Moldova au fost un bun prilej pentru a informa utilizatorii interesați despre bulgari cunoscuți, care au lăsat amprente în dezvoltarea spirituală și culturală a Republicii Moldova. Sperăm că în viitor asemenea manifestări se vor înmulți, sporind și conținutul lor, încât să poată satisface mai mult interesul publicului cititor.