Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
VIAȚA FILIALELOR / LIBRARY`S BRANCHES LIFE / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ
Vitalie RĂILEANU, Tatiana BRAICOV, Aurelia GALIȚCHI-STACI, Liuba MUNTEAN, Dina SICORSCHI, Natalia ROȘCA
Zilele Bibliotecii „Onisifor Ghibu” sub semnul prestației istoriei

Cu titlul de permanență, demn de menționat, Zilele Bibliotecii „Onisifor Ghibu” comportă în sine conotațiile unui moment major în viața spirituală a chișinăuienilor. Prin această mărturie afectivă și ziua nașterii a patronului nostru spiritual – Onisifor Ghibu – se constituie pentru locuitorii capitalei, dar și pentru oaspeții ei, într-o frumoasă sărbătoare menită să creeze reverberații de suflet și cuget, dar și comuniune cu ființa noastră istorică, la a cărei plăzmuire cei doi patrioți și cărturari ai neamului – Onisifor și Octavian Ghibu – au contribuit prin întreaga lor viață și operă.
Prin participarea și susținerea acestor acțiuni oamenii urbei noastre își conturează un model cultural prin care își afirmă identitatea și adeziunea la valorile naționale, cinstindu-și memoria și înaintașii, care rămân, și în aceste vremuri incerte, adevărate repere culturale și existențiale ce conferă vieții lor valoare, sens și echilibru.
Răspunzând acestor imperative, Biblioteca „Onisifor Ghibu” organizează cu regularitate, iată pe parcursul a 24 de ani deja, manifestări cultural-științifice, reunite sub genericul Zilele Ghibu, susținând prin ele obiectivul educației publice axat pe valoarea și autenticitatea demersului cultural și informațional.
Toate manifestările și activitățile au fost extinse prin concentrări de forțe ale unor instituții cultural-științifice reprezentative și importante personalități sosite din: Franța, Olanda, Belgia, România, Ucraina, dar și prin prezența numeroșilor oameni de cultură din republică și a unui public receptiv.
Cu numeroase elemente de noutate în crearea unui cadru adecvat pentru lansări și prezentări de carte, pentru conferințe, dialoguri științifice și îndemn spre studiu și cercetare pentru cititori și vizitatori au fost organizate diverse expoziții de documente și fotografii. Ediția curentă a Zilelor Ghibu a cuprins și găzduirea unui desant de poeți europeni, care au înnobilat evenimentul.
Important de menționat inițiativa Televiziunii Naționale și a Radioului Național, care au contribuit la elucidarea Zilelor Ghibu în emisiunea Cultura azi, redactor – Nely Canțer, și în cele radiofonice ghidate de jurnalistul Andrei Viziru.
Manifestările cultural-științifice organizate în cadrul Zilelor Ghibu au urmărit mai multe obiective de lungă durată: valorificarea patrimoniului informațional al Bibliotecii, cultivarea valorilor naționale, suscitarea interesului pentru lectură etc.
Lansarea volumelor de poezie:
Cu picioarele afară, Orga Codrului și Orga de Piatră
Biblioteca „Onisifor Ghibu” este printre primele biblioteci de carte românească din Republica Moldova, iar pe data de 18 mai, toți celor care le este dragă biblioteca sărbătoresc consolidarea ei. În această zi deosebită biblioteca a găzduit mai mulți poeți, traducători, prozatori din Republica Moldova, România, Franța, Belgia, Olanda, care au avut un dialog de suflet cu elevii Liceului Teoretic „Spiru Haret” și care au prezentat mai multe volume de poezie. Se pare că Biblioteca „Onisifor Ghibu” rămâne inevitabil legată de poezie, căci o frumoasă coincidență a făcut ca Zilele Bibliotecii să coincidă cu Festivalul Poeziei Europene. Deschiderea evenimentului a fost realizată de poetul, criticul literar, dar și directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu, care a întâmpinat participanții cu un călduros „Bun venit printre miile de cărți!”, prezentând oaspeți de seamă ca Jan H. Mysjkin (Franța, Belgia), Jakub Korn­hauser (Polonia), Doina Ioanid, Ion Mureșan (România), Nicolae Spătaru (Republica Moldova).
Poeta și traducătoarea Doina Ioanid a vorbit despre volumul Cu picioarele afară: (15 poeți flamanzi. Editura ARC, Chișinău, 2016). La traducerea din neerlandeză a volumului a participat personal. În acest volum sunt prezenți 15 poeți flamanzi, din toate generațiile – de la Mark Insingel și Lucienne Stassaert, care tocmai și-au sărbătorit cei 80 de ani, la Sylvie Marie și Maarten Inghels, care nici nu au împlinit 30 de ani. Astfel, cartea propune un evantai de forme poetice dintre cele mai diverse.
Un alt volum de poezie care a fost prezentat și (re)lansat în cadrul evenimentului este intitulat: Orga Codrului, de Paul Mihnea (Editura ARC, Chișinău, 2016). Culegerea Orga Codrului învederează un reviriment important din creația autorului, reflecția filosofică devenind dominantă. Meditația asupra sensului existenței umane, asupra capacității eului liric de a pătrunde esența lumii înconjurătoare, de a o recrea, dă naștere unui univers tematic specific poeziei sale.
Orga de Piatră de Anatol Codru (Editura ARC, Chișinău, 2016) este alt volum de poezie lansat în această zi în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, placheta remarcându-se prin dimensiunea ei baladescă. Mai multe poeme de A. Codru sunt un soi de balade culte care se inspiră din tiparele prozodice și imagistice ale speciei populare, dar sunt semnificativ influențate și de modelele García Lorca și Ion Barbu, autorul basarabean creând poeme lirico-epice în care materia și ființa își manifestă la modul expres freneziile.
Biblioteca „Onisifor Ghibu” propune aceste cărți spre lectură pentru că prin poezie poți să trăiești și să savurezi frumosul, te poți sustrage stresului erei în care trăim, cultivându-ți sufletul, înălțându-ți inima.
Expozițiile – punctul de atracție
al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”
Cu ocazia Zilei Bibliotecii și Zilelor Ghibu – 24 de ani de la fondare (18-20 mai 2016), toți oaspeții au avut posibilitatea de a-și încânta privirile cu câteva expoziții extraordinare și originale de carte, imagini, poze și citate.
Pășind pragul bibliotecii, utilizatorii pot admira expoziția de fotografii Filiala „Onisifor Ghibu” în imagini… Am încercat să-i surprindem nu doar pe bibliotecarii noștri implicați în diverse activități, dar și pe oaspeții și utilizatorii activi care au participat la diverse evenimente culturale.
Punctul de atracție al Sălii de Marmură Albă rămâne a fi expoziția de carte cu genericul „Onisifor Ghibu – un dascăl pentru eternitate”, pe care am reinventat-o. O cărare a cunoașterii, cu cărți pe post de străjeri, îl duce pe cititorul curios spre pomul cu citate culese din operele lui Onisifor Ghibu. Expoziția de carte propriu-zisă cuprinde peste 60 de titluri, cele mai relevante fiind: Pedagogia militans, Pe baricadele vieții, Despre educație, Chemare la judecata istoriei, Gânduri despre Basarabia.
Laboratorul de cercetări literare și biobibliografie „Onisifor Ghibu” este punctul de atracție al instituției noastre. Vizitatorii au posibilitatea să cunoască cărțile care au fost realizate în cadrul Laboratorului Bibliotecii, la a căror scriere a contribuit fiecare angajat. Considerăm că literatura este o chimie a spiritului, de aceea am realizat o expoziție de carte cu elemente de laborator chimic. În laboratorul bibliotecii deseori au loc reacții de cercetare ale cărei rezultate sunt volumele de exegeze literare.
O expoziție suspendată în care promovăm cele 16 volume de Bogdan Petriceicu Hasdeu din colecția Moștenire, elaborată cu scopul de a promova personalitatea și opera ilustrului scriitor, filolog, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic român.
Expoziția Cele mai frumoase cărți din colecția Bibliotecii „Onisifor Ghibu” pune accentul pe designul cărților. Cartea tipărită pierde, întru câtva, din piață, din cauza suportului electronic. Volumul tipărit trebuie să-l atragă pe cititor, de aceea ne-am propus să scoatem în evidență importanța designului de carte.
O întâlnire de suflet
cu scriitorii europeni
Întâlnirea cu mai mulți scriitorii europeni a deschis seria evenimentelor organizate cu ocazia Zilelor Ghibu. La data de 19 mai 2016 elevii LT „Onisifor Ghibu” au participat la întâlnirea cu scriitorii Charles Ducal (Franța), Jan H. Mysjkin (Belgia), Bas Kwakman (Olanda), Alexandru Cistelecan, Doina Ioanid, Ioan Pintea, Ioan Mureșan (România), Nicolae Spătaru, Em. Galaicu-Păun (Republica Moldova). Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu, a deschis evenimentul cu o pledoarie pentru lectură, pentru a impulsiona elevii să îndrăgească poezia și universul literaturii.
Emilian Galaicu-Păun a declarat că dialogul cultural inițiat între scriitorii din diferite țări ia amploare de la an la an. El a mai afirmat că este necesară o reînviere a traducerilor. E necesar a traduce scriitorii autohtoni în limbile europene și scriitorii europeni în limba română, în scopul de a anula hotarele culturale.
Fiecare din oaspeții prezenți au citit din propriile volume de versuri. Ion Mureșan ne-a deplasat spre limitele de: „La granițele memoriei e atâta de frig încât / dacă o lebădă ar fi împușcată / în rană un bătrân ar putea locui. / La granițele memoriei e atâta de frig încât / numai vecinii stau până-n brâu în făină de lemn și cântă / numai vecinii ca niște flăcări verzui” (Frig).
Ioan Pintea, părintele-poet surprinde că „n-am vorbit niciodată despre povara viței-de-vie / vorbesc acum / din burta mamei unde stau întins precum mortul în căldura mormântului…” (Poem despre vița-de-vie).
Binecunoscutul critic și istoric literar Alexandru Cistelecan și-a prezentat volumul 10 femei – o suită de profiluri de doamne lirice, dezgropate din fișiere îngălbenite de biblioteci, de unde nu le-a mai scos aproape nimeni și nici nu prea mai aveau șansa să fie scoase. 10 femei care au făcut poezie pe lângă marii poeți ai timpului și care cu siguranță merită a fi citite.
Și poeții din Europa – Charles Ducal, Jan H. Mysjkin, Bas Kwakman – au recitat poezii în franceză, engleză și au dialogat cu liceenii care s-au arătat foarte receptivi la poezia modernă.
Pe final, tinerii au făcut poze de grup și selfie-uri cu poeții din inima bătrânului continent.
Cărțile sunt drumurile vieții noastre (prezentarea volumelor semnate de Onisifor Ghibu, Albert Labarre, Martin Seymour-Smith)
Cu ocazia Zilelor Ghibu, la 19 mai 2016 biblioteca noastră a oferit utilizatorilor o mică incursiune în lumea cărților prin prezentarea câtorva volume originale: Oameni între oameni, Pedagogia militans, Din istoria literaturii didactice românești de O. Ghibu, Istoria cărții de Albert Labarre, 100 cele mai importante cărți din istoria omenirii de Martin Seymour-Smith.
Ghibu, Onisifor. Oameni între oameni / Onisifor Ghibu. – București : Ed. Eminescu, 1990. – 527 p.
Apărută la București în 1990, volumul academicianului Onisifor Ghibu include cu note și comentarii despre oamenii pe care i-a cunoscut: Octavian Goga, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, George Coșbuc, Nicolae Iorga, Vasile Lucaciu, George Enescu, Ioan Lupaș, Nicolae Titulescu, Vasile Pârvan. „Am avut, într-adevăr, fericirea să cunosc un mare număr de oameni de seamă, cu care am stat adeseori în legături apropiate, cu care am colaborat, cu care am ajuns uneori și la contradicții, și cărora le păstram în amintirea mea un colț veșnic, pentru virtuțile lor și pentru opera pe care au înfăptuit-o cât au fost în viață. Vreau însă să-l avertizez pe cititor că a fost departe de mine intenția de a crea portrete ale acestor oameni”, menționează Onisifor Ghibu.
Labarre, Albert. Istoria cărții / Albert Labarre. – Iași : Ed. Institutul European, 2001. – 142 p.
Acest „obiect” pe care Orientul antic îl păstra sub formă de tăblițe de argilă, grecii și romanii îl desfășurau sub ochii lor, Evul Mediu îl atașa pe bănci, strămoșii noștri îl luau în mână, iar noi putem să-l punem în buzunar, acest „obiect” – Cartea – are un loc atât de important în exprimarea gândirii și în păstrarea oricărei cunoștințe, încât merită un studiu aparte. Ea poate părea un obiect de studiu limitat; în realitate este un fenomen complex. Dacă luăm seama la varietatea și diversitatea punctelor de vedere din care trebuie să o examinăm, trebuie să-i simțim și unitatea, dar și „amputarea” de care suferă atunci când îi sunt sacrificate anumite aspecte pentru ca altele să fie mai bine puse în valoare.
Seymour-Smith, Martin. 100 cele mai importante cărți din istoria omenirii / Martin Seymour-Smith. – București : Ed. Lider, 2007. – 500 p.
În volumul de față, Martin Seymour-Smith a selecționat o sută dintre cele mai valoroase cărți scrise vreodată care au exercitat de-a lungul timpului o influență decisivă asupra cursului civilizației. Unele, cum sunt Biblia, Coranul, au devenit cartea de căpătâi a religiilor practicate de sute de milioane de oameni. Altele, precum Iliada și Odiseea de Homer sau Operele lui Shakespeare, au atins apogeul expresiei artistice. Originea speciilor prin selecție naturală de Darwin, Teoria relativității de Einstein, Introducere în psihanaliză sau Interpretarea viselor de Freud, Tratat despre natura umană de David Hume au pregătit calea descoperirilor științifice și au răsturnat convingerile despre natura umană. Sunt incluse de asemenea și cărți care au modificat peisajul politicii globale (Republica de Platon, Bunul-simț de Thomas Paine) sau care au schimbat, în bine sau în rău, viața politică, economică, socială și morală în întreaga lume (Noul Testament, Despre libertate de John Stuart Mill, Citate din opera Președintelui Mao Zedong de Mao Zedong sau Manifestul Partidului Comunist de Marx și Engels).
Ghibu, Onisifor. Pedagogia militans / Onisifor Ghibu. – București : Ed. Fundația Culturală „Onisifor și Octavian Ghibu”, 1998. – 291 p.
Ce înțelegem prin „pedagog național”? Nu un pedagog care propovăduiește în românește anumite idei pedagogice, sau care declamă despre Taica Traian și România Mare. Ci înțelegătorul clipei celei mari prin care trece neamul, îndrumătorul acestuia spre steaua sa polară, animatorul, organizatorul de suflete, descoperitorul de idei conducătoare, modelul practic de urmat.
Un dialog cu scriitorul Vladimir Beșleagă
În după amiaza zilei de 20 mai 2016, în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, ne-am bucurat mult să avem o întâlnire de suflet cu poate cel mai important prozator basarabean al secolului al XX, Vladimir Beșleagă. Scriitorul a avut un dialog cu elevii clasei a IX-a de la LT „Spiru Haret”, pe care i-a intrigat și motivat spre lectură.
Criticul și istoricul literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu, a menționat că protagonistul evenimentului – Vladimir Beșleagă – nu este doar un prozator și eseist de valoare, ci și un cititor foarte atent, care își lasă impresiile personale pe fiecare pagină citită.
Elevii au adresat maestrului un șir de întrebări despre viață și operele sale. Iar scriitorul a fost generos în destăinuiri: „… Scriu atunci când mă doare, când mă frige la inimă și când nu mai pot să nu scriu. Principiul de care mă călăuzesc ar fi: să scriu doar atunci când nu pot să nu scriu, că astfel explodez.
Obișnuiesc să practic meseria scrisului doar atunci, când scrisul vine parcă de la sine, în anumite împrejurări, provocat de anumite șocuri ale existenței, de anumite situații complicate, care mă îndeamnă, mă stimulează și mă ghidează spre această activitate.
Am avut perioade întregi când nu am scris nimic, perioade de așa-zisă acumulare, când îți vin anumite idei, cad în subconștient, stau acolo și lucrează. La un moment dat, când simțeam că de acum se formaseră, se cristalizaseră, se structuraseră, atunci începeam să scriu. Așa a apărut și romanul Zbor frânt. Această carte a apărut într-o perioadă când în literatura sovietică de pe atunci tematica războiului era stimulată, era promovată, era cultivată, era exploatată. Și eu citisem atâta literatură despre război, încât mi se făcuse lehamite și nu mai puteam să accept; eu am trăit războiul, nu ca ostaș, nu ca participant direct, ci ca martor ocular, fiind copil.”
Biblioteca „Onisifor Ghibu” mulțumește din suflet scriitorului Vladimir Beșleagă pentru deschiderea spre cititori și pentru bonomia nemărginită.
Biblioteca „Onisifor Ghibu” – trecut, prezent, viitor…
Fiecare comunitate aspiră spre civilizație și cu eforturi comune poate și trebuie să mențină o bibliotecă, care nu este un lux, ci o necesitate. „În bibliotecă, trecutul vine în tangență cu viitorul, frumosul umple golul”, spunea Marin Preda. O necesitate fundamentală a fost și rămâne Biblioteca „Onisifor Ghibu” – prima bibliotecă de carte românească din Republica Moldova.
Pentru a ne aminti de trecutul bibliotecii și a ne molipsi de dăruirea de sine a ctitorilor ei, pentru a vedea starea prezentă a bibliotecii, dar și pentru a ne mobiliza și organiza forțele pentru buna funcționare în viitor, a fost organizată, în Sala Nuciferă a Bibliotecii noastre, o masă rotundă la care au fost invitați bibliotecari și cititori.
Despre fondarea și trecutul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, dna conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, una dintre cele mai de vază specialiste în biblioteconomie din Republica Moldova, afirmă: „Doi oameni ai cărții au stat la temelia ideii de bibliotecă la Chișinău – dr. Florin Rotaru și dr. Gheorghe Buluță, și numele de «Onisifor Ghibu» tot a fost propunerea lor. […] Fondatori au fost primăriile Chișinău și București, dar intenționat am dat numele ctitorilor adevărați care au contat, de la începuturi și – unii – până în prezent… Ctitorii știau din exemplul lui Onisifor Ghibu că «a construi și a organiza biblioteci înseamnă a chezășui continuitatea, a îndepărta spaima de uitare și de pierdere a zestrei de gând și de experiență umană». E o bibliotecă de-o seamă cu țara, cu independența și democrația Republicii Moldova. […] Biblioteca «Onisifor Ghibu», a venit la Chișinău într-un timp în care noi eram flămânzi de libertate, de istorie, de rădăcini. Biblioteca a fost apărată pentru că era sinonimă cu Țara, cu independența, cu unirea. A fost pe parcursul acestor ani o oază de românism, un for cultural pentru că era mereu plină cu oameni dornici de cultura, literatura, istoria, arta, folclorul românesc.”
Promovarea cărții, lecturii, culturii în ansamblu rămâne mereu o problemă deschisă. A spori motivațiile lecturii, a îmbunătăți randamentul calitativ al bibliotecii, constituie un obiectiv major cultural al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. În scopul promovării colecției de carte sunt organizate expoziții de carte tradiționale, virtuale și transformer. O mândrie a bibliotecii sunt expozițiile Pe divan și cele de poze.
Pentru o promovare mai eficientă a lecturii și a serviciilor de bibliotecă am participat la concursul Bătălia cărților. Reprezentantul bibliotecii noastre, Cristian Mustață, a recomandat cartea Pe urmele lui Vermeer de Blue Balliett și a devenit Cititorul anului 2015, la segmentul copii.
De asemenea, Biblioteca se mândrește cu Laboratorul de cercetări literare și biobibliografice „Onisifor Ghibu”, în cadrul căruia au fost elaborate și editate valoroase lucrări ce contribuie la susținerea și promovarea personalităților chișinăuiene: Petru Cărare – scriitor nonconformist; Petru Dudnic. Poeme și epistole în zbucium; Pavel Balmuș sau Forța inepuizabilă a unui intelectual; În dialog cu Omul și despre Om; Nicolae Bilețchi. Romanul și contemporaneitatea. Problema constituirii genului romanesc; Ion Ciocanu. În marginea și miezul poeziei; Ion Vatamanu. Umbre. Poetul și imperiul; Lector in libris: scriitori basarabeni despre lectură, carte, bibliotecă; Eugen Cioclea în dioptria criticii și studiilor literare.
Am apreciat mult faptul că și cititorii veniți la bibliotecă s-au implicat în cadrul mesei rotunde, sugerând idei de îmbunătățire a serviciilor de bibliotecă precum: expoziții, vizând topul celor mai bune cărți sau postere care să conțină opiniile cititorilor cu referire la cărți dintre cele mai diferite. Colectivul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” va face tot posibilul ca doleanțele cititorilor să fie înfăptuite.