Bibliopolis


  Biblio Polis - Vol. 61 (2016) Nr. 2  
ARHIVA  
STUDII ȘI CERCETĂRI / STUDIES AND RESEARCHES / ИССЛЕДОВАНИЯ
Sari FELDMAN, Hallie RICH
Transformarea profesiei bibliotecare (Traducere de Lidia KULIKOVSKI)

Abstract
The technological advancements are driving an increasingly interconnected global landscape, which contributes to rapid political, economic, social, and environmental change. Faster communication systems and enhanced access to information bind countries, economies, and businesses in far more complex ways than we have ever conceived. This interdependence on a global scale makes risks such as rising socioeconomic inequality particularly pernicious because of the inherent instability of weak economies and social fragility. In order to be effective in this evolving global landscape, library organizations must be nimble, creative, and customer-focused, and—above all—must embrace learning. Gone are the days when libraries cornered the market on information, delivering value almost exclusively as content providers. Library work creates value today in ways that are far more personal and collaborative. Library professionals need to be viewed as trusted advisors, but trust grows only when we build relationships with our customers.
Keywords: the challenges, the transformation of librarian profession, talented professionals, creativity, advocacy, users implication.
* * *
Progresele tehnologice conduc spre un peisaj global din ce în ce mai interconectat, ceea ce contribuie la schimbări rapide de ordin politic, economic, social, de mediu etc. Sistemele mai rapide de comunicare și accesul sporit la informații leagă țări, economii, întreprinderi, instituții în moduri mult mai complexe decât am conceput vreodată. Această interdependență la scară globală creează riscuri, deosebit de periculoase, cum ar fi creșterea inegalității socioeconomice, din cauza instabilității inerente a economiilor slabe și a fragilității sociale.
Vestea bună pentru biblioteci este faptul că investițiile în conducătorii serviciilor publice incluzive cresc, cum ar fi școlile, bibliotecile și infrastructura telecomunicațională reprezintă o strategie extrem de importantă în diminuarea riscului. Educația și cunoștințele sunt esențiale pentru comunitățile de succes, organizații și economii, iar acestea reprezintă viitorul pentru profesia din domeniul informațional în cazul în care, desigur, profesioniștii din bibliotecă vor ține pasul cu dinamica în schimbare a diverselor comunități pe care le servesc.
Pentru a fi eficace în acest peisaj global, în evoluție, bibliotecile trebuie să fie agile, creative și orientate spre utilizator, iar, mai presus de toate, trebuie să îmbrățișeze învățarea. S-au dus zilele în care bibliotecile monopolizau piața informațiilor, livrând valoare, aproape exclusiv, ca furnizori de conținut. Activitatea bibliotecară creează, astăzi, valoare în moduri care sunt mult mai personale, mult mai colaborative. Profesioniștii bibliotecii trebuie să fie priviți ca niște consilieri de încredere, dar încrederea crește numai atunci când construim relații cu utilizatorii noștri. De exemplu, biblioteca ca furnizor de acces la tehnologie este insuficientă în cazul în care, aproximativ 70 de milioane de adulți americani, utilizatori ai bibliotecii, nu dispun de competențe de bază de alfabetizare digitală necesare pentru utilizarea extinsă a domeniului online (a se vedea: John B. Horrigan, iunie 2014, Digital Readiness).
Inegalitatea economică joacă cu siguranță un rol în alfabetizarea digitală, servind atât ca motor al decalajului digital, cât și ca o condiție exacerbată a economiei globale, care necesită participare digitală. Profesionistul bibliotecar care construiește relații – unul care poate antrena, preda sau îndrumă utilizatorul la resurse, care sprijină pregătirea / formarea digitală – este cel care oferă astăzi valoare.
Profesioniștii bibliotecii sprijină nevoile de informare unice ale utilizatorilor bibliotecii prin facilitarea experiențelor de învățare. Acum este timpul pentru noi, cei din cadrul profesiei de bibliotecar, de a reforma imaginea specialității noastre. Nu este vorba despre înlocuirea celor cu capul încărunțit și ochelari cu unii cu capul roz și tatuaje, dar mai ales despre a demonstra că profesioniștii bibliotecii văd diferența critică dintre urmărirea / găsirea unui răspuns la o întrebare pentru utilizatori și de a ajuta, cu măiestrie, utilizatorii să găsească întrebările ce trebuie să le pună, să le solicite.
Biblioteca de astăzi este mai puțin despre ceea ce avem pentru oameni și mai mult despre ceea ce facem pentru (și cu) oameni. Această distincție este importantă, deoarece comunicarea valorii profesionale bibliotecare este singura modalitate de a asigura viabilitatea noastră viitoare. Noi trebuie să spunem povestea într-un mod care rezonează cu utilizatorul, atrage talentul în profesie și asigură o finanțare din partea factorilor-cheie.
Atrage, angajează, implică utilizatorii
Profesioniștii bibliotecii de astăzi sunt „ca niște genii” pentru utilizatorii de zi cu zi. De la bibliotecile școlare la bibliotecile publice, spațiile bibliotecii academice, și mai mult, utilizatorii așteaptă de la profesioniștii bibliotecii să le sprijine nevoile lor de informații, indiferent de formatul informațiilor respective. Profesioniștii din bibliotecă trebuie să devină experți de informații în format agnostic, oferind un acces echitabil la materialul fizic, la dispozitivele de conectare la internet, iar conținutul online să ajute utilizatorii să-și dezvolte abilitățile necesare pentru a profita de oportunitățile educaționale, economice și sociale asociate cu tehnologia.
În timp ce adăugarea de tehnologie în spațiul de furnizare a conținutului nu este o transformare dramatică a activității profesionale a bibliotecii, putem vedea că sensul „acces” evoluează pe măsură ce ajuta din ce în ce mai mulți utilizatori – studenți, antreprenori sau curioși creativi – să-și dezvolte propriul conținut și să îl pună la dispoziția altor persoane. De exemplu, bibliotecile de toate tipurile oferă acum makerspaces cu echipamente, software și servicii pentru a stimula crearea de conținut.
Așteptările și cererea pentru învățarea experiențială cresc, profesioniștii din bibliotecă se află în prim-plan de a oferi oportunități de formare în mass-media digitale, inclusiv animație, înregistrare video și editare, precum și de dezvoltare a aplicațiilor; ajutând autorii la autopublicarea operelor, autopublicarea de conținut pe platformele de bibliotecă; sprijinind cercetătorii, folosind magazine Big Data și stimularea inovației prin gestionarea arhivelor Big Data.
Mișcarea de la consumul de conținut pentru crearea de conținut deschide oportunități pentru noul profesionist de bibliotecă. Profesioniștii din biblioteca academică, biblioteca școlară și din biblioteca publică nu oferă, pur și simplu, informație, idei și povești ale utilizatorilor săi, disponibile pentru alți oameni; aceștia furnizează experiențe de învățare, care inspira idei și povești ale utilizatorilor lor.
Pentru a lămuri altfel, profesioniștii bibliotecii nu furnizează doar meniul, ei pregătesc și mâncarea împreună cu utilizatorii.
Atragerea de noi profesioniști
Pe măsură ce profesia de bibliotecar se transformă pentru a răspunde la un mediu tot mai high-tech / high-touch (super tehnologic / super tactil), talentele și abilitățile întruchipate de specialiștii bibliotecii necesită schimbare. Avem nevoie de a recruta o forță de muncă mai diversă și creativă, care va începe să spună o poveste diferită despre profesia de bibliotecar și crearea unei fabrici de talent, unei conducte de talent pentru a-l livra în noile modele de servicii pentru toate tipurile de biblioteci.
Chiar și cu un deceniu în urmă era dificil să-și imagineze cineva că poate avea lumea informațiilor disponibilă întotdeauna în buzunar, dar acum este aproape la fel de dificil de imaginat să nu fie conectat la oameni, locuri și lucruri 24/7. Una dintre implicațiile acestei dezvoltări și adoptări rapide a tehnologiei mobile face ca anumite persoane să nu treacă pragul unei biblioteci pentru primele două decade ale vieții lor.
Având în vedere acest context, trebuie să dezvoltăm un plan pentru a aduce cei mai buni și mai străluciți oameni în biblioteci pentru a fi parte a transformării în cadrul profesiei noastre. Cum să recrutăm talentul atunci când experiența talentului în biblioteci rămâne limitată la descărcarea, pur și simplu, a conținutului cerut de elevi, studenți sau îngropată în vechile stereotipuri ale bibliotecilor ca vehicule pasive pentru consumul de conținut?
Avem nevoie să demonstrăm clar modul în care valorile tradiționale de bibliotecă pot perturba dinamic disrupții în procesele tehnologice pentru a oferi experiențe de învățare semnificative pentru utilizatori. De exemplu, profesioniștii bibliotecii sunt raliați în jurul valorii profesionale de acces deschis pentru a dezvolta programe de formare care ajută utilizatorii să acceseze inovațiile solide în sistemul de sănătate, educație și furnizarea de servicii de guvernare prin creșterea „internetului obiectelor”.
Repoziționarea profesionistului bibliotecar ca resursă educațională pentru o comunitate globală mai interconectată, cu mai multă acuratețe ar descrie munca unei biblioteci contemporane. Apelăm la interesele celor care se bucură să muncească cu oamenii, rezolvarea problemelor, precum și proiectarea unor abordări inovatoare pentru rezolvarea chestiunilor dificile vor fi cruciale pentru viitorul atracției talentului.
Agenda și advocacy
Este de la sine înțeles că profesioniștii din domeniul informației să ofere valoare semnificativă într-o economie bazată pe cunoaștere. Cu toate acestea, profesioniștii din bibliotecă au posibilitatea de a angaja mai bine factorii naționali de decizie și influenți printr-o comunicare strategică mobilizare care ilustrează valoarea bibliotecilor din punct de vedere economic și social. Ei conștientizează rolul critic profesionist al bibliotecii, vârsta și posibilitățile ei de extindere, care încă vor rămâne puternice atunci când vom alinia rezultatele noastre cu agenda factorilor de decizie-cheie la nivel național, cu organizațiile finanțatoare, cu perspective de colaborare, cum ar fi fundații, agenții guvernamentale și diverse companii.
Revoluția de politică – inițiativă a Biroului ALA privind politica referitoare la tehnologiile informaționale – oferă direcția critică pentru a maximiza eforturile unei abordări coordonate de advocacy. În timp ce prioritatea în comunicarea contribuțiilor pozitive și robuste pe care bibliotecile le aduc în direcția creșterii economice și sociale este de a asigura și a stabiliza finanțarea bibliotecilor, vedem, de asemenea, că advocacy în jurul problemelor politicii naționale de informare energizează profesia noastră. Valorile de bază ale profesiei: acces echitabil, viața privată și libertatea intelectuală au fost activate în recentele eforturi legislative de reglementare privind accesul în bandă largă (E-Rate), neutralitatea rețelei de internet, Patriot Act al SUA, precum și Legea de confidențialitate privind comunicarea electronică.
În cele din urmă, vom avea cel mai mare succes ca profesie, atunci când ne vom susține în mod colectiv și colaborativ, indiferent de tipul de bibliotecă, articulând valoarea profesiei de bibliotecar în moduri care să rezoneze cu factorii naționali de decizie și cu influențatorii. Va fi cel mai mare succes atunci când vom demonstra modul în care bibliotecile susțin învățarea în contextul creșterii favorabile a incluziunii. Acest tip de credibilitate poate fi de ajutor în discuțiile politice care se ocupă mai puțin cu fonduri de bibliotecă și mai mult cu probleme care acoperă interesul unui public mai larg.
Astăzi profesioniștii noștri cu experiență și bibliotecarii noi trebuie să-și găsească pasiunea în jurul oamenilor pentru a construi un cetățean educat și implicat și să asigure oportunitate digitală și economică pentru toți. Profesioniștii bibliotecii sunt elementul esențial al școlilor puternice, colegiilor, universităților și ale comunităților publice.
Despre autori
Sari FELDMAN este președintele ales ALA și director executiv al Cuyahoga (Ohio) Public Library (CCPL). Sub conducerea lui S. Feldman, CCPL a devenit una dintre cele mai bune și cele mai utilizate sisteme de biblioteci publice naționale.
Hallie RICH este director de comunicare și relații externe la CCPL. Ea conduce departamentul marketing, de dezvoltare, precum și strategia de implicare a părților interesate sistemului.
Traducere din engleză
de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI