Biblio Polis - Vol. 57 (2015) Nr. 2  
ARHIVA  
VIAȚA FILIALELOR / LIBRARY`S BRANCHES LIFE / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ
Svetlana JAVELEA
Utilizatorii bibliotecii, însuflețiți de cultura europeană

UTILIZATORII BIBLIOTECII, 
ÎNSUFLEȚIȚI DE CULTURA EUROPEANĂ

Svetlana JAVELEA,
șef, Serviciul programe și activități cu publicul,
Departamentul dezvoltare și comunicare

Dacă vom face o retrospectivă asupra țărilor Europei, vom observa cît de diferite sînt ele ca mărime, caracteristici geografice, număr de locuitori, tradiții, gamă culturală, limbă etc. Interesele, idealurile, tendința spre normele de viață comune, promovarea acelorași valori – sînt principiile care le unesc, constituind temelia Uniunii Europene.

Orice societate, ca și orice om, nu poate exista și prospera fără un anumit set de valori. Valorile sînt o forță mare ce influențează viața și calitatea ei; sînt standardele care determină modul nostru de gîndire, atitudine și comportament; definesc unicitatea și autenticitatea unei națiuni.

Uniunea Europeană „se bazează pe valorile respectării demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținînd minorităților. Aceste valori sînt comune statelor membre într-o societate prin pluralism, toleranță, justiție, solidaritate și nediscriminare” (Articolul I-2: Valorile Uniunii).

De aici rezidă și deviza Uniunii Europene – Unitate în diversitate: diversitatea limbilor, culturilor, obiceiurilor, credințelor etc.; dar care semnifică și unirea eforturilor pentru prosperitate, menținerea păcii, coexistență – diversitate care unește, dar nu dezbină.

După cum vedem, Europa este zidită pe diversitate culturală și valori comune. Viitorul oricărei țări îl constituie tînăra generație. În acest sens, un rol semnificativ în educarea copiilor în stil european și modern îi revine și bibliotecii. Elevii, studenții trebuie încurajați, stimulați să promoveze adevărata cultură europeană. Din acest motiv anul bibliologic 2015 a fost declarat, în cadrul Conferinței directorilor bibliotecilor publice din Republica Moldova, drept An al promovării valorilor europene.

Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu” se implică activ în valorificarea acestei priorități prin organizarea diverselor activități cu publicul: lecții publice, lansări și prezentări de carte, discuții-dezbateri, concursuri de erudiție și de creație, spectacole, ateliere de creație etc. – toate urmărind scopul de a motiva comunitatea în alegerea unui viitor european.

În fiecare an, la 9 mai, toată comunitatea europeană celebrează Ziua Europei – sărbătoarea-cheie a Uniunii Europene. Această zi este o oportunitate pentru noi toți să promovăm diversitatea multiculturală și bogăția acestor valori.

Cu acest prilej Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a desfășurat Săptămîna Europei (4-10 mai) – organizînd variate activități al căror obiectiv principal a fost promovarea spiritului și valorilor europene și care a culminat, de Ziua Europei, printr-un vast Spectacol literar-muzical în limbi ale statelor din Europa la care ne-au onorat cu prezența și au vorbit despre semnificația Zilei Europei Tudor Ulianovschi, viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene; Nicolae Stefanov, șeful Secției administrare publică, Pretura Buiucani; Vera Gurievschi, specialist principal al Direcției cultură a Primăriei Municipiului Chișinău, publicul prezent fiind salutat de Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu”.

Minunații artiști amatori – tineri și copii, prieteni, utilizatori și parteneri ai BM au creat o adevărată sărbătoare unde muzica, poezia, teatrul și dansul s-au împletit într-o cunună de măreție și voie bună. Participanții, elevi și studenți, au dat dovadă de o cunoaștere profundă a culturii și limbii țărilor europene pe care le-au reprezentat.

Nemuritoarele versuri ale marilor poeți Mihai Eminescu și Grigore Vieru au răsunat în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană ș.a., încîntînd publicul prin melodicitatea versului. Artistul Poporului, tenorul Nicolae Busuioc, a cucerit inimile celor prezenți cu piesele O sole mio și Besa me mucho, stîrnind aplauze îndelungate. A fost înscenat cu multă măiestrie artistică un fragment din celebra tragedie Romeo și Julieta de W. Shakespeare, actorii reușind să-i transpună pe cei prezenți în atmosfera Evului Mediu. Cei mai mici au redat Europa prin suflet de copil, teatralizînd poveștileMuzicanții din Bremen și Degețica, surprinzînd publicul cu iscusința și talentul lor.

Cu multă dexteritate și entuziasm au evoluat ansamblurile vocale Bъгленче” și „Сударушка”, interpretînd cîntece populare în limbile bulgară și ucraineană.

Verbul francez, spaniol, italian, englez, german, polonez etc. a răsunat prin recitaluri de poezii și cîntece în interpretarea elevilor și studenților de la liceele „Gheorghe Asachi”, „Dante Alighieri”, „Miguel de Cervantes”, „Liviu Rebreanu”, „Mihai Eminescu”, „Spiru Haret”, „Iulia Hasdeu”, „George Călinescu”, „Nicolae Sulac”, „Mihai Marinciuc”, „Traian”, „Nikolai Gogol”, UPS „Ion Creangă”, USM. La sărbătoare i-am avut oaspeți pe elevii Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din or. Rezina, care au încins atmosfera prin ritmul plin de pasiune al dansului spaniol.

Limba și cultura română au fost la ele acasă prin unicitatea și profunzimea versului lui Mihai Eminescu; prin temperamentul și fervoarea muzicală a cîntecului popular în interpretarea ansamblului „Flori de liliac”; prin dinamica, plastica, energia și expresivitatea dansului popular în interpretarea ansamblului-model „Hora-Horița” – toate împreună reprezentînd ambasadorul nostru cultural pentru această zi specială.

Activitatea a fost întregită de expoziții de carte, inedită fiind expoziția Scriitorii noștri – porți deschise spre Europa, unde au fost expuse cărțile scriitorilor din Moldova traduse în limbile statelor europene. Expoziția a constituit un punct de atracție pentru mulți curioși interesați să cunoască numele și operele celora care ne-au dus faima în lume, prin creațiile lor: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Grigore Vieru, Ion Druță, Mihai Cimpoi, Spiridon Vangheli, Pavel Boțu, Leonida Lari, Claudia Partole, Nicolae Dabija, Iulian Filip, Nicolae Rusu, Leo Butnaru, Vasile Spinei, Gheorghe Cutasevici, Lucreția Bârlădeanu ș.a.

În cadrul manifestării au fost premiați învingătorii la concursul de eseuri Despre Europa în 500 de cuvinte, organizat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în contextul Anului promovării valorilor europene. Cu scopul de a stimula interesul chișinăuienilor pentru valorile europene, de a-i determina pe utilizatorii BM să reflecteze asupra posibilităților și oportunităților oferite de statutul de cetățean european, dezvoltînd creativitatea și gustul pentru expresia artistică, tinerii au fost invitați să-și expună și să-și argumenteze viziunea proprie despre viitorul imediat și/sau mai îndepărtat al Chișinăului – capitală europeană.

La concurs au participat 30 de cititori ai bibliotecii, studenți și elevi de la instituțiile de învățămînt din municipiul Chișinău.

Juriul – format din specialiști în activitatea literară și bibliotecară – a evaluat originalitatea abordării subiectului, calitatea argumentelor, claritatea exprimării, corectitudinea scrierii în limba română, alte virtuți ce pun scrierea într-o lumină favorabilă.

Președintele juriului concursului – publicistul, scriitorul, lingvistul, redactorul-șef al revistei BiblioPolis Vlad Pohilă – a felicitat toți concurenții, profesorii, bibliotecarii care au susținut și au încurajat tînăra generație.

Premiul I, în valoare de 800 lei, l-a obținut Carolina Juc, studentă USM, pentru eseul Chișinău – capitala europeană a culturii 2035, care a mulțumit Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” „pentru organizarea acestui concurs, ce stimulează dragostea de carte și speranța într-un viitor european”. De premiul II, în mărime de 700 de lei, s-a învrednicit Ana Gaborstudentă, UAȘM, pentru eseul Cinci pași spre Europa, care a menționat: „…am participat la acest concurs, pentru că îmi doresc un viitor european și cred că aceasta ține de responsabilitatea fiecărui cetățean. Am fixat în microeseu cinci pași spre Europa: credința civică, unirea, cultura omului, educației, ecologia mediului și a spiritului”. Premiul III i-a revenit, pe bună dreptate, Mariei Sturzaelevă, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, pentru eseul Europa într-un suflet tînăr (eseurile premiate le puteți citi în paginile următoare). Ceilalți participanți la concurs au fost distinși cu diplome.

Cei prezenți la eveniment au avut și frumoasa ocazie de a afla care sînt cele mai impresionante biblioteci din Europa, vizionînd expoziția virtuală de fotografii Cele mai frumoase biblioteci europene care au impresionat prin diversitatea ce le caracterizează: tradiție, splendoare, grandoare, modernism, arhitectură.

Totodată, invitații au participat la un atelier de creație, unde au fost îndrumați să confecționeze brățări în culorile drapelului european. Au fost mulți doritori de a avea o brățară atît de originală, pe care să o poarte cu mîndrie în semn de susținere și promovare a valorilor europene.

Sărbătoarea a finalizat cu flash-mobul Hora Uniunii Europene, desfășurat în fața Bibliotecii Centrale a BM „B.P. Hasdeu”, unde a avut loc spectacolul, atrăgînd privirile aprobative și admirația trecătorilor, care se opreau pentru a privi Hora… în care s-au prins drapelele Uniunii Europene și Tricolorul Republicii Moldova, susținînd cu aplauze tinerii care scandau: „Europa, te aștept!”

Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naștere a proiectului european, ci și o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinței de solidaritate, o zi a marii comunități din care fac parte toți cetățenii UE.

Elevi, studenți, profesori, bibliotecari ș.a., implicați nemijlocit în spectacol, au demonstrat că a fi european înseamnă a da dovadă de cultură. A fi european înseamnă să fii o persoană educată, cu principii și scopuri, cu maniere și cunoștințe, cu individualitate și originalitate – deținînd aceste și alte calități poți fi european la tine acasă, în Țara ta!

Chișinău – capitala europeană a culturii 2035

Carolina JUC,
studentă, Universitatea de Stat din Moldova;
Filiala „Tîrgoviște”; deținătoarea premiului I

Daria s-a născut în Chișinău. Studentă, membră a unui ONG, visează să devină etno-designer vestimentar celebru. Își începe diminețile cu o cafea aromată, sorbită în drum spre facultate: ghetele ating zglobiu dalele, ochii admiră patul de bujori de pe marginea trotuarului, urnele îi așteaptă paharul. Curat, proaspăt, senin. Orașul, aerul, cerul. Serile au și ele farmecul lor: conversații șoptite, cupluri la plimbare, junimea studioasă grăbește pasul spre casă, patrule, iluminare stradală, liniște, pace, bunăstare. Chișinăuienii au înțeles că omul sfințește locul. Daria a citit, undeva la Hugo, că luxul săracului este curățenia.

Acu două decenii, au suflecat mînecile ca să facă ordine în oraș și țară. Moldova nu mai este cea mai săracă țară din Europa, dar mai are de muncit. E ziua bursei, o bursă care-i permite să-și acopere cheltuielile curente, pentru materiale de design, mici donații, o carte bună, ieșiri culturale. Părinții sînt și ei încrezători, salariile sînt bune și la timp. Nici mercantilă, nici materialistă, Daria înțelege că orice euro contează pentru calitatea vieții.

Prînzul de azi e o ocazie de bucurie. Își va revedea prietenii plecați la studii peste hotare, veniți din depărtări ca să depene amintiri, să scurteze distanța geografic, căci spiritual nu au fost departe oricum. Weekendul următor îl vor petrece în Germania, iar luna viitoare vor fi deja în Spania. Călătoresc des, fac poze, vizitează muzee, gustă bucate tradiționale, descoperă locuri noi, muzica și cultura altor popoare europene. Acasă este Europa. Și Europa este un acasă acum, iar ei o explorează. Colegii Dariei, reveniți la vatră din toate colțurile Europei, sînt aceeași și totuși diferiți: Liza, din Amsterdam, are părul zmeuriu și e jurnalistă, Ion, din Manchester, e rocker și economist; Ana, din Milano, poartă ținute extravagante și e inginer IT; Andrei, din Paris, e make-up artist; Vlad, din București, este naist. Fiecare are un fel al său de a fi, or, toți sînt pe aceeași undă de comunicare convivială, haioasă, tolerantă, inedită.

Multe s-au schimbat, mai ales, privirile, atitudinea: trecătorii nu te pironesc iscoditor, moralizator, sînt mai puțin păreriști, mai proactivi, hotărîți. Pentru Daria, cetățenie activă și civism participativ nu sînt doar definiții, ci o acțiune zilnică, un mod de a-și demonstra competența, de a combate nepăsarea, de a susține creativitatea, de a lichida stereotipurile. Trăiește într-o societate democratică, este dependentă de libertatea de expresie, de gîndire, de acțiune, de vot, de dezvoltare personală și profesională. Libertatea interconfesională și cultul pentru valorile naționale sînt imperios necesare pentru ca ea să se simtă o persoană integră și fără complexe.

Chișinăul Dariei este altul, altfel decît și-l amintesc buneii și părinții ei. Anul acesta, chișinăuienii se mîndresc cu titlul de capitală europeană a culturii, au rîvnit îndelung la aceasta investire. Municipiul a ajuns să se bucure de stații amenajate, spații înverzite, să ia măsuri împotriva discriminării, corupției, șomajului, să ajute oameni ai străzii. Acasă e bine: părinții lucrează, copiii merg la școală, tinerii își făuresc destinul încrezători, buneii își trăiesc ușor bătrînețile. Îmbelșugată și înfloritoare țară e Republica Moldova, prosper și animat e orașul natal al Dariei. Anul viitor, în 2036, Daria își va sărbători cei 21 de ani, acasă, în Europa, capitala europeană Chișinău.

Cinci pași spre Europa

Ana GABOR,
studentă, Universitatea Academiei de Științe a Moldovei;
Filiala „Transilvania”; deținătoarea premiului II

Pasul întîi: credință civică

Toți să fim uniți în gînd: Vrem în Europa. Azi ne gîndim, unde-i oare aceasta? Mîine o găsim pe hartă. Poimîine delimităm hotarele ei. Ne regăsim și pe noi acolo și, surprinzător, descoperim, că noi dintotdeauna am fost în Europa. Ne-au „scos” în afară neprietenii noștri, pentru că le-am permis, în 1812, apoi în 1944, iarăși, în 1992. Ne rup din țară și noi tăcem, ne sperie cu tancurile și noi nu reacționăm, cînd nu sînt respectate tricolorul, limba română, imnul de stat.

Acesta e destinul nostru pentru că nu avem îndeajuns curaj civic și demnitate. Poate ne lipsește credința adevărată, cea care ne-ar ajuta să conștientizăm: vrem în Europa.

Pasul al doilea: unirea noastră

Unirea noastră în faptă și în gînd. E ceva, aparent, simplu. Dar cît de greu ne unim: nu luptăm cu cei care ne dezbină cu adevărat, ci luptăm noi între noi. Unii zic că e proverbiala invidie la români, dar cred că e lipsa unei educații corecte, în spiritul Unirii Neamului. Alții însă spun că nu avem nevoie de nicio unire. Unirea înseamnă cultură europeană, educație europeană, sate și orașe europene, muncă și salarii europene.

Pasul al treilea: cultura omului

Aproape toți oamenii din țara noastră pretind că sînt culți, le mai zic „culturali”. Ba că știu să se îmbrace bine, ba că au în casă multă tehnică performantă, ba că au mașini moderne sau dețin bijuterii și bibelouri. Prea puțini oameni, care se cred culți, au în casă cărți, adică o minibibliotecă.

Cultură înseamnă să mergi la teatru, nu pentru a-ți demonstra haina modernă, ci pentru a înțelege mesajul spectacolului, cine-s actorii, autorii. Cultură înseamnă a fi un bun român, dar și un bun cetățean al lumii, adică să cunoști tradițiile și obiceiurile neamului tău, dar să tolerezi alte culturi.

Pasul al patrulea: educația

Educația corectă e necesară pentru orișice societate. Ce ar însemna aceasta? Să învățăm ceea ce ne place, dar să nu uităm de interesele Patriei. Să învățăm ceea ce e bine, dar să nu uităm cine are nevoie de asta. Să învățăm ceea ce e frumos și să dăruim cele învățate lumii din jur.

Educația europeană nu este ceva abstract, ci e destul de concretă. Ține de toți împreună și de fiecare în parte: cunoștințe profunde, aptitudini creative și competențe invariabile.

Pasul al cincilea: ecologia mediului 
și a spiritului

Deseori auzi că în Europa e curat, acolo trotuarele sînt spălate, carosabilul se umezește, flori și iarbă verde peste tot… Dar de ce la noi nu este așa? Despre ce se întîmplă în mediul înconjurător în țara noastră, dar și în orașul nostru, se vorbește mult, dar se face puțin.

Ceva totuși se face, dar se pare că nu este de ajuns. Atunci cînd fiecare își va „face curat” în propriul suflet, lucrurile se vor schimba.

Cei cinci pași pot fi șase sau șapte, sau opt, sau nouă. Contează cînd vom fi în stare să facem, cum îi vom face și cine vom fi atunci.

Europa într-un suflet tînăr

Maria STURZA,
elevă, 
Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”;
Filiala „Tîrgoviște”; deținătoarea premiului III

Europa – mediu protejat, locuri de muncă, monedă euro, ajutor pentru regiunile în dificultate și, desigur, libertate. Europa înseamnă speranța pentru noi, oamenii care doresc să-și trăiască viața demn într-un anturaj plin de căldură…

Scumpa mea țărișoară – Moldova, capitala mea dragă – Chișinău și oamenii acestei țări, dintre care eu sînt viitorul și ramura tînără care duce prin bătăile inimii la menținerea ei caldă, frumoasă și prosperă. Aici este tot trecutul meu și toată viața mea pe care vreau să mi-o construiesc în pace cu toate valorile pe care le va aduce Europa… În ochii părinților mei nu-mi doresc să văd deznădejde, iar eu, la rîndul meu, nu vreau să ofer această privire copiilor mei numai de aceea că nu sînt locuri de muncă calificate și pe plac. Aderarea la Uniunea Europeană îmi poate oferi aceasta… Sînt un suflet tînăr care ascunde mii de vise, bat cu putere să mi se deschidă porțile, aici, în țara mea, să pot învăța, avînd multe posibilități, Europa îmi deschide orizontul spre această cale, iar mai presus de toate îmi dă posibilitate de a fi apreciată, cunoscută și protejată, susținînd și dînd libertate inimii tinere…

Îmi doresc o viața liniștită și sănătoasă alături de toți frații mei, îmi doresc un mediu protejat, să respir aer curat și liniște sufletească. Europa îmi poate oferi aceasta… avînd reguli pentru stoparea corupției, poluarea mediului, precum și face investiții în sistemul de sănătate…

Îmi doresc o moneda unică, cu care să fie mai ușor comerțul și plăcerea de a călători. Europa îmi oferă aceasta – moneda euro.

Vreau să văd fericire absolută în ochii oamenilor, zîmbete calde și oameni împliniți. Europa oferă aceasta, investind în afaceri agricole cu fiecare an mai mult…

Dintotdeauna, omului, cel mai scump i-au fost oamenii dragi, aceștia în mare majoritate se află acum peste hotare pentru ca noi să avem condiții mai bune, să fim fericiți. Eu vreau să călătoresc pentru a-i vedea, să-i strîng în brațe și să-mi potolesc dorul de ei. Europa îmi oferă această posibilitate, călătorind fără vize și acumulînd multe emoții și experiență, iar mai presus de toate în sfîrșit să am parte de dulcea revedere…

Eu îmi doresc o viață fericită alături de cei dragi, să-mi cunosc drepturile și să mi se respecte. Vreau să învăț și să fiu apreciată și încurajată, în jurul meu îmi doresc copii fericiți care vor avea pentru ce să trăiască și bătrîni împăcați cu sine…

Europa înseamnă o viață liniștită, plină de pace și bunăstare, locuri de muncă, salarii mai bune, susținere, libertate. Ea este singura speranță pentru tinerii de azi, ea este pentru mine, pentru noi, pentru tine… Europa este pentru calitatea drumurilor noastre, pentru independența noastră energetică, pentru sănătatea noastră și a familiei noastre, pentru educația mea, a copiilor mei, pentru bunăstare și pentru libertatea de a călători, iar mai presus de toate – pentru libertatea ta de a fi cu adevărat cine ești!

Să arătăm ce înseamnă Europa a fost posibil în 500 de cuvinte, deși în sufletele oamenilor Europa se exprimă în miliarde de vise…