Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cu cele 30 de filiale, a organizat la aniversarea a 575-a de la prima atestare documentară a capitalei RM o decadă de manifestări omagiale, punctul culminant constituindu-l lansarea antologiilor Chişinăul în literatură şi Creatori de ex-libris basarabeni, apărute recent sub auspiciile acestei prestigioase instituţii.
Moderatorii evenimentului – conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, directorul general al BM, şi scriitorul Vlad Pohilă, prezentând prima carte, au menţionat că toţi cei care au muncit la cercetarea şi acumularea materialelor, inclusiv la forma lor de prezentare, au dat dovadă de multă ingeniozitate, pe lângă multă hărnicie şi profesionalism. Astfel simbolica cifră 575 e respectată pe mai multe planuri. Antologia a apărut la Editura „Grafema Libris” în exact 575 de exemplare, are 575 de pagini, iar autorii concursului de eseu au trebuit să se limiteze la 575 de cuvinte.
Antologia cuprinde o selecţie din 130 de autori (85 în română şi 45 în alte limbi), materialele fiind repartizate în cinci capitole: Poezie; Proză, eseu; Versuri cântate; Chişinăul în alte limbi şi Utilizatorii BM despre Chişinău. Este prefaţată cu un cuvânt omagial al primarului general Dorin Chirtoacă şi prin două studii consistente: O contribuţie deosebită la zestrea culturală a Chişinăului de Lidia Kulikovski şi Scriitorul şi oraşul: două „vase comunicante” de Vlad Pohilă.
Între numeroşii participanţi la lansare au fost prezenţi o bună parte dintre autorii care au contribuit la alcătuirea portretului din cuvinte al Chişinăului, care n-au întârziat să-şi spună opiniile despre această lucrare de pionierat, după cum au apreciat-o moderatorii.
Vlad Pohilă a remarcat, între altele, că cel mai cântat oraş în lume este Parisul, iar Sankt Petersburgul este cel mai des prezent în literatura rusă. În cea română cel mai genial în dedicaţii făcute unor urbe este Mihai Eminescu (Veneţia, Paris, Berlin, Viena, Blaj), care însă, curios, n-a scris ceva ieşit din comun şi despre capitala Bucureşti, ceea ce a făcut însă cu multă dragoste, „în romanţele” sale Ion Minulescu, bunăoară. Chişinăul, deşi parcă a fost cam neglijat de scriitori, totuşi s-a reuşit o antologie onorabilă.
Oraş tânăr cu zâmbet de mireasă, oraş miraculos – iată doar câteva nuanţări ale scriitorilor noştri, care ar putea fi continuate şi cred că vor face ei înşişi, cert şi incontestabil este faptul că prin evocările lor şi prin cercetarea şi antologarea noastră, îmbinând eforturile, am putut aduce un frumos omagiu Chişinăului drag, a menţionat Lidia Kulikovski, adăugând că îi consideră de eroi pe toţi cei care au muncit întru materializarea proiectului încununat de un frumos succes. S-a adunat tot ceea ce s-a putut: poezie, eseuri, cântece, proze etc., ar putea să fi rămas şi pe dinafară, dar acesta-i doar un volum, primul la număr, care ar putea fi continuat. Anume chişinăuienii determină ritmul în care bate inima Chişinăului, lucru ce se vede şi din antologia lansată, a mai spus moderatoarea.
În continuare, vom prezenta în expunere fragmentară câteva aprecieri făcute de unii din numeroşii protagonişti.
Scriitorul Andrei Burac: „Cu toată sinceritatea vreau să vă spun că sunt profund impresionat de această carte – cum este alcătuită, legată şi ilustrată. Sunt prezentaţi o sumedenie de scriitori, unii devenind clasici. Sunt profund recunoscător celor care au făcut cartea, este o muncă de teză ştiinţifică, unică în felul ei. Mi se pare cu totul remarcabil faptul că alcătuitorii au unit între copertele cărţii şi scriitori de alte limbi din republică. Se ştie că astăzi se găsesc bani pentru orice, dar mai puţin pentru cultură şi merită toată lauda această iniţiativă a dnei L. Kulikovski, a BM, a Primăriei.”
Scriitorul Val Butnaru: „Am scris despre dărâmarea Clopotniţei Catedralei «Adormirea Maicii Domnului». Am fost impresionat de eseul lui Geo Bogza. Pe lângă scriitori de valoare, cartea reabilitează şi nişte autori, care poate nici nu o merită. Totuşi, e o carte foarte frumoasă despre Chişinău.”
Poetul Anatol Ciocanu: „Cunosc Chişinăul de 50 de ani, de când am venit la studii. Între timp, oraşul s-a schimbat extraordinar. De-a lungul anilor am tot scris despre el. Salut această noutate editorială de excepţie.”
Poeta Nina Slutu: „Antologia este o bogată filă de letopiseţ.”
Poetul Iulian Filip: „În această carte este cuprinsă istoria vie a Chişinăului.”
Dr. conf. univ. de la ASEM Vasile Şoimaru: „Este cartea care a luminat ediţia curentă a sărbătorii Chişinăului.”
Cum antologia lansată include şi un amplu compartiment cu texte despre Chişinău, compuse de autori alolingvi din R. Moldova (dar şi din Israel, Rusia, Ucraina, Turcia, Polonia...), este firesc să fi participat la manifestare şi scriitori contemporani din această categorie. Astfel, multe cuvinte de mulţumire, de preţuire şi de laudă au exprimat alcătuitorilor şi editorilor Alexandra Iunco, Alla Korkina, Aleksandr Mileah etc. Unii din aceşti vorbitori au menţionat că volumul Chişinăul în literatură „e o carte ce uneşte, nu dezbină”; alţii au menţionat că noua apariţie editorială a BM „B.P. Hasdeu” merită, trebuie să fie popularizată şi în alte spaţii etno-geografice şi culturale: la baştina anumitor autori, în ţările unde imaginea Basarabiei suscită un interes sporit ş.a.m.d.
Referindu-se la criteriile de alcătuire a cărţii, Vlad Pohilă a specificat că s-a ţinut cont de valoarea artistică, dar şi de cea documentară, autorii fiind plasaţi în ordine alfabetică. S-a ţinut seama şi de cei mai apropiaţi prieteni ai bibliotecii, utilizatorilor revenindu-le un capitol aparte, după cum am şi menţionat mai sus. În cadrul unui concurs anunţat la începutul anului au participat peste 30 de concurenţi cu eseuri despre Chişinău, dintre ele au fost publicate şase. Evident că învingătorii s-au ales cu premii, diferite (după aprecierea unui juriu competent), fiecare însă în mod obligatoriu a mai primit câte un exemplar al antologiei Chişinăul în literatură şi diplome, oferite de Genoveva Scobioală, şefa Departamentului marketing al BM, şi merită să subliniem că anume dânsa a fost persoana care a dus întreaga povară în acest sens – de la munca de selectare, coordonare şi până la cea de publicare şi înmânare a cadourilor.
Evenimentul a continuat cu lansarea albumului Creatori de ex-libris basarabeni, alcătuitor Valeriu Herţa. Cartea se doreşte a fi o premieră absolută, în acest domeniu, cuprinzând 28 de graficieni din trei generaţii, inclusiv 11 tineri, dintre care trei debutanţi. Concepţia şi prefaţa aparţine Lidiei Kulikovski, iar nota introductivă şi un studiu istoric sunt semnate de Vasile Malaneţchi, designul cărţii fiind realizat de Vlad Kravcenko. Şi această lucrare este una antologică şi cuprinde autori de diferite vârste, etnii, forme de realizare artistică. Lucrările incluse în album au fost selectate în urma unui concurs dedicat Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.
A fost prezentat şi nr. 3 curent (nr. 40 de la fondare) al revistei BiblioPolis, şi nu întâmplător, căci şi aici au fost inserate o serie de materiale consacrate evenimentului marcat. Despre revistă pe scurt au vorbit: Lidia Kulikovski – „este revista care-mi
place cel mai mult”; Andrei Burac – „e o publicaţie de deschidere, cultă, lingvistic bine îngrijită”; Vasile Malaneţchi – „este o revistă căutată şi apreciată”.
Evenimentul omagial a fost îmbogăţit de pauze muzicale şi recitaluri de versuri, susţinute de poeţi şi actori (Daniela Burlaca, Iurie Gologan), precum şi de expoziţii aniversare de carte şi tablouri.
În acest fel Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a consemnat cu onoare sărbătorirea celor 575 de ani ai Chişinăului, vizitat de-a lungul anilor de strălucite personalităţi ale Neamului, ca să amintesc doar de Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Ion Minulescu, George Topârceanu şi încă atâţia! Cine ştie, poate că harnicii cercetători de la BM vor putea lua urma paşilor acestora întru alcătuirea altor antologii?!