Avem zece ani de activitate, zece ani în care am adunat carte cu carte, ajungînd azi să deţinem pe rafturi circa 18 300 de volume. Chiar dacă a întîmpinat greutăţi, şi-a schimbat sediul, şi-a schimbat managerii şi bibliotecarii, Filiala „Maramureş” continuă să existe, să funcţioneze, dovedind că este o instituţie valoroasă, prin colecţiile sale şi necesară prin ceea ce oferă comunităţii. De la biblioteca de acum un deceniu pînă la ceea ce suntem azi, am străbătut un drum nu foarte uşor, chiar anevoios pe alocuri.
Un moment aniversar pentru bibliotecă este, în esenţă, unul al bucuriei, un bun prilej de a face totalurile şi de a-şi exprima recunoştinţa faţă de cei ce au pus temeliile acestui templu, cei ce s-au implicat în tot acest răstimp în buna funcţionare şi „creştere” a bibliotecii, cei ce sînt prieteni buni cu cartea, fără de care nu ne justificăm existenţa. Biblioteca, acest mic focar de cultură, şi-a marcat, printr-o serie de evenimente omagiale, împlinirea celor zece ani de existenţă. În curtea Filialei „Maramureş” s-a adunat un public destul de numeros, din ale cărui rînduri nu au lipsit autorităţile locale, nume distinse din România, reprezentanţi ai instituţiilor culturale chişinăuiene, elevi, studenţi şi alţi iubitori de carte din Chişinău. Născută dintr-un proiect comun al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, filiala noastră s-a bucurat să-şi aibă alături fondatorii. Lidia Kulikovski, directorul general al BM „B.P. Hasdeu”, a deschis manifestările aniversare exprimîndu-şi recunoştinţa şi satisfacţia de colaborare la acest proiect. După spusele dumneaei, fiece proiect nu este altceva decît o altă cale de a împărtăşi carte, cultură, cunoaştere.
Au răsunat cuvinte de recunoştinţă, urări de bine şi felicitări din partea celor prezenţi, accentuîndu-se importanţa acestui edificiu cultural valoros şi preţuit de toţi iubitorii de carte şi înţelepciune. Admiraţie şi recunoştinţă din partea lui Teodor Ardelean, director, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare; Vladimir Şarban, pretorul sectorului Centru, Chişinău; Maria Prisăcuţă, directorul Liceului „Litterarum”; Stela Goncear, directorul Şcolii primare nr. 88; Victoria
Bardacova, director adjunct la clasele primare ale Liceului „Nicolae Sulac”; Marcela
Ţăran, conducător, Centrul de zi şi activităţi „Start”. Multe urări de bine am avut din partea scriitorilor Claudia Partole, Ianoş Ţurcanu, Iulian Filip, Lidia Grosu; Andrei Viziru, radiojurnalist, pictor, fotograf; Tudor Braga, critic de artă, Sala de Expoziţii „Constantin Brâncuşi”; Victoria Fonari, dr. conf., moderator al cenaclului „Magia cuvîntului”; Vasile Şoimaru, economist, conferenţiar universitar la ASEM, publicist; Vasile Marina, dr. hab., profesor universitar; Ion Moiş, dr., profesor universitar, medic chirurg.
Realizările şi meritele instituţiei şi ale colaboratorilor ei au fost apreciate cu diplome şi menţiuni. Cu ocazia aniversării, colectivul bibliotecii a fost distins cu
Diploma Primăriei municipiului Chişinău, acordată de către Ana Lucia Culev, şef al Direcţiei cultură. Cu Diplomă şi sincere felicitări a venit pretorul sectorului Centru Vladimir Şarban: „Vă exprimăm întreaga recunotinţă pentru contribuţia Dvs. la formarea şi întreţinerea spiritului comunitar, cultivarea pasiunii pentru lectură şi a respectului faţă de carte.” Un mesaj călduros a prezentat prof. dr. Vasile Marina, rectorul Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova: „Aducem omagiul nostru tuturor colaboratorilor bibliotecii, care, prin înalt profesionalism, căldura sufletului şi dăruire de sine, fiind promotori ai spiritului maramureşean în lumea cărţilor, au reuşit să-şi asigure o imagine pozitivă şi să se afirme ca un centru cultural şi educaţional. Iar Stela Goncear, directorul Şcolii primare nr. 88, a mulţumit pentru „spirit de parteneriat, pentru contribuţie la formarea potenţialului uman, pentru dragoste de muncă şi devotament”.
După deschiderea oficială a Săptămînii
uşilor deschise, a urmat o impresionantă suită de manifestări. Invitatul special, dr. Teodor Ardelean, directorul BJ Maramureş, a prezentat buletinul semestrial Bibliotheca septentrionalis şi mai multe numere ale revistei Familia română, care au drept scop promovarea culturii şi literaturii române în R. Moldova, Ucraina, Serbia, Grecia, Macedonia, Slovacia, Cehia ş.a. Revista constituie un solid suport informaţional şi cultural-artistic pentru vorbitorii de limbă română din aceste ţări.
Poeta Lidia Grosu a menţionat importanţa documentelor descrise în cărţile Sunt ani la mijloc şi-ncă mulţi vor trece şi Documentar bibliografic aniversar, în care au fost sumate activităţile laboriosului Teodor Ardelean şi opinii despre acestea. Munca bibliotecarului rămîne în umbra cărţilor pe care le promovează. Totuşi, anume graţie asiduităţii bibliotecarilor, cititorii cunosc multidimensional diferite aspecte de care sunt interesaţi. Maestru al structurării, al organizării, al comunicării, Teodor Ardelean continuă şi sporeşte, prin activitatea Domniei Sale, eforturile marilor înaintaşi.
La această sărbătoare a fost prezentată o frumoasă colecţie de „Ex-libris”, adunată între coperţile unei ediţii de lux Creatori de ex-libris basarabeni, de pictorul Valeriu Herţa. Jurnalistul Vlad Pohilă a menţionat importanţa individualizării cărţii, autorului, totodată prezentînd sumarul revistei BiblioPolis, nr. 2, 2011. Un frumos moment l-au constituit autografele oferite de cercetătorul Iurie Colesnic, graţie editării recente a amplului volum Timp şi istorie. Autori de la „Viaţa Basarabiei”, care a generat interesante discuţii.
Cartea bună nu poate avea vîrstă. Ea are capacitatea de a opri timpul între filele sale, are forţa de vizionare a spaţiilor inedite. Lipsa ori insuficienţa timpului, de care se plîng toţi, denotă falimentul unui eu care nu doreşte să se privească în oglinda emoţiilor, socialului, universalului.
Camuflat în cerinţele unui prezent ad-hoc, într-un prezent alectural, eul se distruge identitar. Cititorul are capacitatea de a depăşi spaţiul literelor, de a crea vizualizînd, simţind. Această teleportare se datorează fragmentului de timp în care ne descoperim în comunicare cu sinele nostru, percepînd conceptele eul-ui, descătuşînd supraeul. Biblioteca „Maramureş” valorifică, sperăm – fructuos –, această colaborare. Îndemnul la lectură se relevă prin întîlniri cu scriitori, editori, psihologi, pictori.
Colaborările dintre autor şi cititori, bibliotecari şi instituţiile administrative, dintre ştiinţă şi artă, dintre tendinţele informaţionale şi dezbateri integrează activităţile Bibliotecii „Maramureş”.
Pe data de 3 octombrie 2011, a avut loc un eveniment remarcabil pentru cei ce încă mai savurează plăcerea poeziei, căci în ultimul timp am cam uitat ce înseamnă o poezie autentică, de calitate. Filiala „Maramureş” a găzduit cu ospitalitate, aşa cum se cuvine la moldoveni, lansarea cărţilor Anotimpul îmbunării cuvintelor; Clepsidra cu boabe de lumină ale poetului, prof. univ. dr. hab. Gheorghe Colţun, în cadrul cenaclului „Magia cuvîntului”.
Moderatorul activităţii a fost Victoria Fonari, poetă şi doctor conferenţiar, care a venit nu numai cu un grup de studenţi de la Facultatea de Litere a USM, dar şi cu o serie de activităţi mai rar întîlnite la o lansare de carte. Astfel, cîntecele, lectura şi analiza promptă a mai multor poezii a creat o atmosferă distinsă şi foarte plăcută pentru tot auditoriul adunat, pentru că oaspeţii au numărat, în afară de studenţi, şi elevi de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, împreună cu prof. Ana Cozma, precum şi personalităţi notorii, care s-au bucurat împreună cu ceilalţi de versurile pline de savoare şi farmec. Un moment incitant a fost introducerea, în acest context, a unui moment de afirmare a unor tineri poeţi, care au dat citire propriilor creaţii. Printre ei, Elena Tcaci, Mihai Carabet, Ludmila Manţuc şi Irina Constantin – studenţi ai Facultăţii de Litere, iar dacă deschidem parantezele aici, pot spune că începutul lor este promiţător… Un moment aparte a fost colaborarea, poate mai puţin obişnuită, a poetului cu compania „StarNet”, care şi-a adus o mare contribuţie la editarea volumelor de versuri lansate. Alexandru Machedon, directorul companiei, a reliefat aportul tehnologiilor informaţionale în promovarea literaturii, aceasta, în ultimă instanţă, fiind una dintre cele mai accesibile căi de a avansa în secolul nostru. De fapt, dacă nu ar fi fost această cooperare, această lansare nu ar fi fost atît de degrabă, specifică însuşi autorul.
Cu ocazia aniversării a 575-a de la atestarea Chişinăului, în ajunul Hramului oraşului, Filiala „Maramureş” şi-a adunat utilizatorii pentru a face totalurile Concursului de poezie Anotimpurile Chişinăului şi a aduce un elogiu capitalei. Înscrierea în concurs s-a desfăşurat în perioada 1 februarie – 30 septembrie 2011. Competiţia s-a adresat elevilor din liceu şi studenţilor de la nivelul licenţă (cu vîrsta de pînă la 23 de ani). Forma poeziei a fost la libera alegere a participanţilor, singurele cerinţe fiind ca textul să se încadreze în genul „poezie”, să desfăşoare tema concursului şi să fie impecabil redactat în limba română. Toate creaţiile au fost analizate de un juriu din patru membri, cîştigătorii fiind desemnaţi în funcţie de punctajul acordat de juriu. Concursul a avut drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice şi valorificarea potenţialului creativ al participanţilor, în condiţiile unei depline libertăţi de creaţie şi, nu în ultimul rînd, promovarea tinerelor talente care se află la început de drum.
Au fost lecturate cele mai frumoase poezii, în care fiecare concurent a ilustrat în felul său frumuseţea oraşului în toate anotimpurile anului. Cineva a redat măreţia oraşului călătorind prin trecutul lui; altcineva a ajuns la sufletul lui, care trăieşte şi cere să fie admirat şi păstrat, unii i-au admirat vîrsta, iar alţii şi-au închipuit un viitor plin de evenimente. Însă toţi au fost de acord că Chişinăul – oraş cu parcuri şi bulevarde largi, cu frumoase case vechi şi blocuri moderne – ne este drag în orice anotimp al anului.
Juriului nu i-a fost uşor să decidă învingătorii, dar în final premiile au fost acordate următorilor participanţi:
• locul I – Daniela Roibu, Liceul „Nicolae Sulac”;
• locul II – Cristina Mârca, Liceul „Litterarum”;
• locul III
– Alexandru Popescu, Liceul „Litterarum”;
– Cristian Răileanu, Liceul „Litterarum”;
– Maria Anghel, Universitatea de Stat din Moldova.
Învingătorilor li s-au acordat diplome şi premii băneşti, ceilalţi participanţi au primit diplome de menţiune. Filiala „Maramureş” a adresat mulţumiri tuturor copiilor pentru participare activă, fantezie şi spirit ingenios.
Cu aceeaşi ocazie utilizatorii bibliotecii au fost invitaţi să răscolească puţin prin istoria urbei în cadrul discuţiilor-dezbateri Istoria străzilor oraşului Chişinăului.
Oraşele, la fel ca şi oamenii, îşi au biografiile lor. Mulţi temerari descifrează istoria urbei colindînd labirinturile străzilor, alţii – după felul cum sînt împletite pietrele zidurilor, alţii – prin maldărele de hîrtii din arhive, şi toţi caută acelaşi lucru – pagini necunoscute din biografia oraşului. Este o pornire firească, este o pornire necesară, fiindcă nu poţi fi adevărat cetăţean, fără să cunoşti trecutul lui.
Că oraşul Chişinăul de astăzi este divizat din punct de vedere teritorial-administrativ în cinci sectoare – Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana şi Rîşcani – au ştiut aproape toţi copiii prezenţi la discuţie. Dar că fiecare din aceste zone a avut în trecut un început anume şi o cale de dezvoltare aparte, de sine stătătoare, iar împrejurările istorice ulterioare le-au apropiat şi le-au hărăzit un destin comun, mulţi au aflat abia acum.
Copiii, cu ajutorul dicţionarelor, au definit noţiunile de bulevard, stradă şi stradelă, făcînd diferenţă între aceste noţiuni. Au numit bulevarde, străzi şi stradele cunoscute, familiare, îndrăgite. Noi, colaboratorii bibliotecii, la rîndul nostru, am propus cititorilor informaţii interesante despre străzile principale ale oraşului, oprindu-ne mai mult asupra acestor străzi din sector, pe care locuiesc majoritatea utilizatorilor bibliotecii.
În unele ţări din Europa sînt străzi care poartă denumirile neschimbate mai mult de cinci sute de ani. Iar la noi în oraş, în decurs de 200 de ani, denumirea unor străzi s-a schimbat chiar de şase ori. Am discutat cu copiii şi despre ce sînt şi ce ne spun numele străzilor din Chişinău, ce nume au purtat unele străzi mai cunoscute şi de ce autorităţile schimbă denumirile unor străzi.
Scriitorul, istoricul şi politicianul Iurie Colesnic, discutînd pe această temă într-o emisiune televizată, a menţionat că „numele străzilor unui oraş reprezintă toată istoria oraşului, istoria ţării. Unele denumiri de străzi sunt toponimice, cum ar fi Hrusca, altele sunt legate de anumite colonii etnice, cum ar fi strada Armenească, altele sunt legate de un nume cum a fost Aleksandr Puşkin, care a locuit în Chişinău, şi este un nume mare în literatura rusă şi universală. Dorinţa de a marca toate aceste lucruri este una firească pentru orăşeni, dar nu trebuie făcut acest lucru în detrimentul istoriei oraşului. Am rămas uimit cînd am aflat că, practic, este greu să descoperi cîte denumiri au avut străzile noastre. Este o istorie întreagă legată de istoria denumirii străzilor”.
Curios şi amuzant a fost pentru mulţi copii să afle că cunoscutul bulevard Ştefan cel Mare şi Sfînt s-a numit: „Millionnîi”, „Moscovei”, „Aleksandrovskaia”, „Alexandru cel Bun” şi „Lenin”. E corect că trebuie să avem memorie istorică, însă, am fost cu toţii de acord că s-a făcut un lucru bun schimbîndu-se numele străzilor „Aleksandrovskaia”, „Uralskaia”, „Baikalskaia”, „Novosibirskaia”, „Taşkentskaia” etc., care purtau denumiri nefireşti pentru Chişinău. Străzile pot purta numele unor mari personalităţi, pentru că personalităţi vor fi întotdeauna. Dar nu negăm nici faptul că în istoria oraşului există evenimente care vor trebui cumva marcate şi atunci, fără doar şi poate, unele străzi vor purta nume noi. Mai multe denumiri de străzi vechi au stîrnit rîsul copiilor, ei s-au amuzat, au glumit, dar nu trebuie să uităm că aceasta este istoria, este trecutul oraşului nostru. Şi e foarte important să ne cunoaştem trecutul pentru a înţelege prezentul. O naţiune care nu-şi cunoaşte şi nu-şi respectă istoria, e sortită pieirii!
Pe parcursul acestei săptămîni Filiala „Maramureş” şi-a bucurat vizitatorii cu o expoziţie de tablouri realizate de Grigore Snigureac, student la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Numele tînărului pictor este deja cunoscut utilizatorilor bibliotecii, deoarece şi-a expus lucrările anterior într-o expoziţie colectivă, alături de cîţiva elevi de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, pe care l-a
absolvit. Acum Grigore Snigureac a venit cu o expoziţie personală Oraşul meu în licăriri de stele, cu arbori legănaţi de vînt uşor. Expoziţia prezintă o parte din lucrările sale ce surprind momente din viaţa oraşului. Bineînţeles, fiecare vede oraşul în felul său, iar ideile cu adevărat originale ale pictorului nostru sînt destul de interesante. El a întipărit pe pînză turnuri de biserici, străzi umbrite, case vechi şi copaci înfrunziţi. Autorul a văzut un oraş verde, prezentînd în nebănuite culori frumuseţea naturii. Cartierele noi şi casele cu multe etaje nu au devenit subiecte pentru tablourile lui. Lucrările sînt impresionante prin tema lor, prin compoziţie, prin realizare şi prin forţa imaginii. Fiecare moment este ilustrat sufleteşte şi încărcat de trăiri, menit să calmeze sensibilitatea privitorului.
Despre „miezul” surprins de autor, culorile folosite, stilul lucrărilor şi talentul de pictor a vorbit Sergiu Bădrăgan, fostul învăţător de pictură al tînărului, de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”. Profesorul a apreciat lucrările expuse, mulţumind bibliotecii pentru intenţia de a promova performanţele tinerilor artişti şi educaţia tinerei generaţii prin artă. I-a dorit pictorului să continue ceea ce a început şi să se bucure de cît mai multe expoziţii. Au urmat felicitări din partea profesorilor şi colegilor pentru reuşita acestui frumos eveniment, s-au expus impresii despre picturile pe care le-am admirat cu toţii şi mulţumiri pentru cei prezenţi la eveniment. Dar pînă la urmă, picturile vorbesc cel mai bine, în locul cuvintelor. Ca să te bucuri, nu trebuie să ştii multe despre pictură, dar, privind tablourile, poţi descoperi o mulţime de lucruri. A fost un vernisaj reuşit, desfăşurat într-o atmosferă distinsă şi plăcută. Tablourile rămîn expuse în continuare în bibliotecă, un prilej bun pentru toţi iubitorii de artă şi admiratorii frumosului să viziteze biblioteca.
În primul deceniu al existenţei sale, Biblioteca „Maramureş” a rezistat încercărilor la care au supus-o scurgerea timpului şi preferinţele oamenilor. Iar astăzi, la aniversarea celor zece ani de existenţă, sperăm să ni se aprecieze eforturile pe care le-am depus şi biblioteca să fie folosită conform destinaţiei sale.